Loc jenant al Iaşului în topul oraşelor culturale din UE. Puncte tari şi slabe
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 30.07.2021

Un interesant raport al Comisiei Europene

Loc jenant al Iaşului în topul oraşelor culturale din UE. Puncte tari şi slabe

GALERIE
iasi
  • iasi
- +

Ocupăm poziţia 34 din 40 de oraşe luate în calcul şi care au o populaţie cuprinsă între 250.000 şi 500.000 de locuitori. Pe primul loc la această secţiune este Florenţa. Înaintea Iaşului sunt Cluj-Napoca şi Timişoara. Care sunt punctele tari şi cele slabe ale „oraşului culturii“?

Un raport european scoate în evidenţă minusurile şi plusurile dimensiunii culturale şi creative a Iaşului. Faţă de alte oraşe din ţară şi din Europa, Iaşul ocupă poziţii inferioare aproape la toate capitolele, dar are şi câteva puncte tari în raport cu alte oraşe europene.

Monitorul oraşelor culturale şi creative a fost lansat recent de către Comisia Europeană şi cuprinde 190 de oraşe din 30 de ţări (statele membre UE, alături de Elveţia şi Norvegia). Analiza municipiilor a fost realizată de către serviciul ştiinţific şi de cunoaştere al Comisiei. Instrumentul a fost creat pentru a compara şi stimula potenţialul creativ şi cultural al oraşelor europene. Municipiile sunt împărţite în cinci clasamente, în funcţie de populaţie.

Iaşul ocupă poziţia 34 din 40 de oraşe care au o populaţie cuprinsă între 250.000 şi 500.000 de locuitori. Din ţară, în acelaşi clasament, Clujul şi Timişoara sunt mai sus în ierarhie: locul 25 şi, respectiv, locul 31. Alte oraşe din ţară incluse în clasamentele aferente numărului de locuitori sunt Bucureştiul, Sibiul şi Baia Mare: Iaşul are o dimensiune culturală şi creativă mai mare faţă de ultimul oraş menţionat, dar inferioară celorlalte două.

Topul din care face parte Iaşul este dominat de Florenţa cu un indice de 37,6, în timp ce Iaşul are un indice mediu de 16,1 (din maxim 100). În clasamentul general, cel mai bine este plasat Parisul (indice de 66).

Plusurile şi minusurile Iaşului

Topul este realizat în funcţie de 29 de indicatori individuali de performanţă, grupaţi în trei categorii: dinamism cultural, economie creativă şi mediu propice. Prima categorie măsoară „pulsul“ cultural în materie de infrastructură culturală şi participare culturală, a doua modul în care sectoarele culturale şi creative contribuie la economia oraşului (forţă de muncă şi inovare), iar a treia identifică activele corporale şi necorporale care ajută oraşele să atragă talente creative şi să stimuleze implicarea în cultură.

Iaşul stă cel mai bine la „mediu propice“ (indice - 22,4), mare parte datorită unor indicatori ce ţin de toleranţa faţă de străini şi integrarea acestora în comunitate. În această categorie este inclus şi indicatorul „calitatea guvernanţei locale“, unde Iaşul are un indice de 14,9 ceea ce plasează oraşul pe locul 36, pe ultimul loc (40) fiind Clujul.

În schimb, raportul arată deficienţele în ceea ce înseamnă conexiunile locale şi internaţionale în ceea ce priveşte accesibilitatea pe cale aeriană, pe infrastructură rutieră şi pe cale ferată. Per total, indicele la acest indicator este 5,3, culmea mai mare decât în situaţia Clujului (2,1) şi a Timişoarei (3,6).

Un indicator în cazul căruia Iaşul trece pragul mediu al grupului de oraşe în care a fost inclus vizează locurile noi de muncă în sectorul industriilor creative şi, în particular, joburile din „new media“. Cel mai slab indice (0,8) al Iaşului ţine de criteriul privind proprietatea intelectuală şi inovare (cereri de brevete şi aplicaţii comunitare în sectorul IT).

Alţi indicatori unde Iaşul se clasează destul de jos în ierarhie sunt: turismul, obiective turistice, teatre, concerte, vizitatori la muzee, lipsa joburilor noi în artă şi cultură şi, nu în ultimul rând, apariţiile în clasamente universitare.

Iaşul, în raport cu alte oraşe europene

Parisul conduce topul general cu un indice de 66, singurii indicatori în cazul cărora capitala Franţei are un scor maxim fiind legaţi de: nivelul actual al pieţei forţelor de muncă din domeniile studiate, clasarea internaţională a universităţilor, accesibilitate pe cale ferată şi numărul de spectatori în cinematografe. Capitala Franţei este urmată în clasamentul general de Copenhaga (46,8), Lisabona (46,3), Stockholm (43,8), Munchen (41,2), Dublin (41) şi Stuttgart (40,1), în timp ce restul oraşelor analizate au un indice mediu sub 40.

Indicatorii în cazul Iaşului sunt comparabili cu cei din Sofia (Bulgaria), Marseille (Franţa), Zaragoza (Spania), Lille (Franţa), Napoli (Italia), Lodz (Polonia) - oraşe care au o populaţie peste cea a Iaşului. Chiar dacă aceste oraşe au un indice mediu mai mare decât al Iaşului, capitala Moldovei le surclasează, punctual, pe anumiţi indicatori. De exemplu, capitala Bulgariei are o performanţă relativ bună în ceea ce priveşte economia creativă, dar Iaşul stă mai bine la dinamism cultural şi „mediul propice“. Totodată, faţă de oraşele comparabile cu Iaşul, ieşenii arată o toleranţă ridicată pentru străini, dar mai sunt şi alţi indicatori unde capitala Moldovei are un indice superior în raport cu fiecare oraş menţionat: economia creativă a Iaşului este mai bine cotată decât cea din Napoli şi Zaragoza, „mediul propice“ e mai bun decât în Lille, nivelul de participare culturală este mai ridicat decât în Marseille, iar piaţa forţei de muncă din domeniile studiate are o amploare mai mare la Iaşi faţă de Lodz. Pentru fiecare oraş, raportul trece în revistă şi câteva detalii ce ţin de atractivitate.

„Iaşul, cel mai mare oraş din estul României, este un centru educaţional important al ţării. Oraşul a fost un punct de trecere al celor mai importante rute comerciale care conectau Polonia, Ungaria, Rusia şi Constantinopol. Una dintre principalele atracţii este Palatul Culturii“, se arată pe pagina dedicată Iaşului în raport.

De asemenea, mai este subliniat că Iaşul găzduieşte trei festivaluri internaţionale (FILIT, FITPTI şi FIE) şi este lider în ţară în sectorul publicistic, fiind menţionată Editura „Polirom“.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Florin Cîţu, un politician cinic sau o marionetă?

Cosmin PAȘCA

Florin Cîţu, un politician cinic sau o marionetă?

Cîţu pozează în elevul cuminte, olimpicul şcolit în străinătate, care vrea să scape partidul de "golanul" Orban.

Filmuletul zilei

opinii

LINGVIŞTI

Codrin Liviu CUȚITARU

LINGVIŞTI

A fost un spectacol total, în urmă cu doi ani, la ultimul doctorat face-to-face la care am participat, doctoratul tînărului meu coleg Tristan Momela.

Mărgelele de sticlă

Bogdan ILIESCU

Mărgelele de sticlă

Învăţătoarea o întreabă pe fetiţa de 6 ani, la ora de desen: "Ce desenezi?"  Fetiţa răspunde: "Îl desenez pe Dumnezeu."  Învăţătoarea îi spune: "Dar nimeni nu ştie cum arată Dumnezeu." Iar fetiţa îi răspunde: "O să afle imediat!" (From Ken Robinson’s public talk at TED)

Angela

Nicolae TURTUREANU

Angela

Tot mai puţini cronicari, vechi şi noi. Tot mai puţini noi între noi, care mai respirăm duhul acelei împreună-lucrări, CRONICA VECHE numită. Şi tot mai multe punctele de suspensie.

pulspulspuls

Ne-a scris premarele: of, iar s-a înfierbântat asupra nopţii...

PULS

Ne-a scris premarele: of, iar s-a înfierbântat asupra nopţii...

Băbăeţi, sau măi fetelor care vă ocupaţi de mesajele publice ale premarelui, mai opriţi-l, măi, din beţia de cuvinte pe şefu’, că în ultima vreme o ia cam des pe ulei, mai ales când îl apucă actul ratat pe seară! Iaca, de-un par egzamplu, am văzut alaltăseară ditamai scrisoroiul destinat gazetei noastre şi semnat de premare, cântărind nu mai puţin de 3.300 de semne (aproape două file dactilo, pentru cei mai familiarizaţi cu bătrâna maşină de scris), în care am trântit căciula în vreo 3-4 rânduri de bătătură, râzând de stilul puerilo-ridicolo-comunist în care era redactată misiva, presărată ici-colo cu răutăţi sau jigniri clar învăţate de la amicul buhai şantajist. 

Caricatura zilei

30 km/h

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.