Loteria fiscală a dublat numărul bonurilor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Loteria fiscală a dublat numărul bonurilor

GALERIE
bonuri_fiscalejpg
  • bonuri_fiscalejpg
- +

 "Consumul de role de hârtie pentru casele de marcat a crescut cu 80% de când s-a început cu loteria fiscală. Se dau de aproape două ori mai multe bonuri fiscale", apreciază un oficial MasterCard.

Comercianţii eliberează de aproape două ori mai multe bonuri fiscale de la introducerea Loteriei fiscale ca mecanism de combatere a evaziunii, având în vedere că a crescut consumul de role de hârtie pentru casele de marcat cu 80%, a declarat directorul MasterCard pentru România, Cosmin Vladimirescu. "Consumul de role de hârtie pentru casele de marcat a crescut cu 80% de când s-a început cu loteria fiscală. Se dau de aproape două ori mai multe bonuri fiscale", a afirmat Vladimirescu într-o conferinţă. Prima extragere ocazională a Loteriei bonurilor fiscale a avut loc în aprilie, în a doua zi de Paşte. 

Vladimirescu a arătat că există o foarte strânsă corelaţie între nivelul plăţilor electronice şi nivelul de fiscalizare. Astfel, 4,4% din plăţile realizate în România sunt efectuate cu cardul, tinzând spre 8% în acest an, pe când economia subterană are o pondere de 28,4% din PIB. Media europeană a plăţilor cu cardul ajunge la aproximativ 20%. "Dacă se implementează pachetul de zece măsuri pe care le-am propus Guvernului anul trecut, în urma studiului realizat împreună cu PwC, în şapte ani economia subterană ar însemna să scadă cu zece puncte procentuale, de la 28% la 18%, cât este şi media europeană în prezent, iar taxele ce vor fi încasate suplimentar vor fi în vecinătatea a 14 miliarde de euro", a punctat Vladimirescu.

Directorul general al MasterCard a precizat că măsurile Guvernului aprobate în ultimul an, dintre care o parte nu au intrat încă în vigoare (limitarea plăţilor în numerar, reducerea comisioanelor la tranzacţiile interbancare, introducerea obligatorie a caselor de marcat cu jurnal electronic), vor conduce la creşterea tranzacţiilor electronice, însă efectele acestora nu pot fi măsurate separat. "Când vom implementa toate aceste lucruri, când TVA va scădea de anul viitor, când ne vom putea plăti taxele şi impozitele cu cardul, când casele de marcat electronice vor fi online, atunci vom putea vedea cu cât o să creştem mai repede pe plăţi cu cardul decât ritmul înregistrat anterior. Cred că vom avea suficiente date pentru a face o evaluare la sfârşitul anului viitor", a adăugat Vladimirescu.

Oficialul operatorului de carduri consideră că fiscalizarea înseamnă, de fapt, că toţi comercianţii "joacă" după aceleaşi reguli, că majoritatea acestora nu vor mai fi nevoiţi să concureze la preţuri cu cei care fac evaziune fiscală, iar competiţia dintre ei se va muta pe calitatea produselor furnizate. Pe de altă parte, Vladimirescu a precizat că MasterCard se află în proces de licenţiere a Trezoreriei statului, astfel încât contribuabilii să-şi poată plăti taxele cu cardul. "Suntem în plin proces de licenţiere cu Trezoreria, angajamentul autorităţilor a fost că în 12 luni să avem serviciul la ei", a completat directorul general al MasterCard. Ministerul Finanţelor Publice a anunţat la 1 octombrie 2014 că persoanele fizice vor putea plăti cu cardul, online şi la terminalele Trezoreriei, impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, din 2015, conform unei ordonanţe aprobate de Guvern, care creează cadrul legal pentru implementarea acestei modalităţi de plată. 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Alexandru LĂZESCU

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Îndoiala şi spiritul critic nu mai sunt la modă. Un curent dominant în mass media şi pe reţelele sociale cultivă intoleranţa faţă de punctele de vedere care se abat de la cele considerate acceptabile, „corecte”, adesea, în mod ironic, „în numele ştiinţei”.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Liviu Suhar

Nichita DANILOV

Liviu Suhar

Senzaţia pe care o încearcă spectatorul privindu-i tablourile e una stranie. Cufundate într-o tăcere ce trece dincolo de cotidian, proiectându-şi umbra lăuntrică în spaţiul ancestral, obiectele par să comunice între ele într-un limbaj mut, prin intermediul ultrasunetelor transpuse într-o partitură muzicală. Tăcerea lor e înşelătoare.

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Dana ȚABREA

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Aparent, dacă e să-l avem în vedere pe Richard Rorty, distincţia dintre sferele publică şi privată sunt separate în măsura în care problemele care cad sub incidenţa fiecăreia dintre ele sunt diferite şi, desigur, întrebările adresate sunt altele. Cu privire la individul uman, cineva ar putea fi deopotrivă liberal şi ironist, ceea ce conduce la posibilitatea ca cele două sfere să nu prezinte o opoziţie ireconciliabilă. Dimpotrivă. Cele două sfere converg. Să luăm ca exemplu familia: prin definiţie familia presupune spaţiul privat şi discreţia, cu toate acestea familia este reglementată prin reguli şi norme care ţin de sfera publică.

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Michael ASTNER

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Acum trei ani, la început de martie - eram în drum spre Bucureşti (cu trenul) - m-am trezit cu un mesaj de la o persoană necunoscută, dar cu acelaşi nume de familie. Am avut o conversaţie ciudăţică pe messenger cu femeia în cauză, apoi am uitat de discuţie. 

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De 8 martie

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.