Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Lucrează fără bani în schimburi, 24 ore din 24, pentru ca pelerinii să fie bine

GALERIE
pelerini
  • pelerini
- +

Despre pelerinii veniţi la moaşte s-au scris hectare de reportaje. Puţine rânduri însă pentru tinerii inimoşi care îşi sacrifică timpul lor liber pentru a-i ajuta pe cei de la coadă aflaţi în nevoie. Sunt voluntarii Crucii Roşii, elevi şi studenţi, care oferă în schimburi, zi şi noapte, ajutor medical de urgenţă celor care au probleme.

Paşi grăbiţi se pierd prin mulţi­mea de pe bulevardul Ştefan cel Mare spre curtea Mitropoliei. Grupul îşi aranjează pieptarele cu însemne roşii şi înaintează cu grijă pe plăcile de PAL aşezate strategic, ce trosnesc pe alocuri sub greutatea bocancilor. În zonă se lucrează, iar ploaia din ultimele zile a inundat fiecare petic de pământ. Ajungem în dreptul cortului, iar după prelata albă câteva suflete îngheţate de frig aşteptau schimbul de tură.

Erau veniţi de la şase dimineaţa, iar vremea nu a fost deloc blândă cu ei în ultimele ore. Ploaia se simţea până la os, iar frigul punea stăpânire uşor pe tine. Acum trebuiau să îşi încarce bateriile pentru că îi aşteaptau noi ture până la terminarea pelerinajului de Sfânta Parascheva. Sunt toţi voluntari la Crucea Roşie Iaşi, iar timpul liber pe care îl au în aceste zile îl petrec printre pelerinii veniţi şi de la sute de kilometri.

Se lucrează în trei schimburi, 24 din 24 de ore, pentru a fi siguri că pelerinii care au nevoie de îngrijiri medicale ajung pe mâinile specialiştilor. Pentru că, până la urmă, voluntarii Crucii Roşii sunt puntea ce leagă mulţimea de medici. Aceşti tineri îşi monitorează activitatea prin numărul de victime ajutate, şi nu prin orele pierdute. „Îmi place ceea ce fac, şi sunt vo­luntar de un an şi câteva zile“, spune Camelia Ipate, în timp ce îşi aranjează rucsacul pentru a merge pe teren. 

Camelia a început în gimnaziu

Se pleacă din cinci în cinci minute, iar ea va fi însoţită de colega sa Cristina Aioanei. Amândouă sunt eleve în clasa a XI-a, iar acesta e al doilea an în care participă la pelerinaj. Camelia a ajuns la Crucea Roşie din dorinţa de a încerca ceva nou, în timp ce pentru Cristina totul a început de la biologia studiată în gimnaziu.

„În clasa a VII-a am făcut anatomie şi am prins drag, iar tatăl meu m-a înscris la un curs de prim-ajutor la SMURD. Odată terminat, am vrut să fac ceva cu cunoştinţele învăţate acolo şi, dat fiind faptul că nu puteam să fac nimic la SMURD, pentru că eram minoră, am zis sa încerc la Crucea Roşie. În clasa a VIII-a am făcut o pauză, pentru că a trebuit să susţin examenul de capa­citate, şi abia în clasa a X-a m-am înscris din nou şi am început să am o activitate destul de intensă pe departamentul de prim ajutor“, îmi povesteşte Cristina, în timp ce mer­gem pe lângă mulţime.

Afară, norii grei varsă tot mai multă apă, iar pelerinii încearcă să se ferească cum pot. Mulţi au venit fără umbrele sau pelerine şi sunt obosiţi. După orele prânzului, coada era ajunsă la stâlpul 9, semn că aproximativ 2.000 de oameni aşteptau să ajungă la moaştele sfinţilor. Pe zidul plângerii, zeci de lumânări ardeau timid în bătaia vântului.

„De obicei, de pe aici şi până la stâlpul 9 sau 10 este zona unde avem cele mai multe cazuri. Aici, în general, sunt oameni care se simt rău, care au nevoie de ajutorul nostru. E un lucru observat de-a lungul anilor, de când tot participăm la pelerinaj“, îmi povesteşte Marius Ben­chea, purtătorul de cuvânt al Crucii Roşii Iaşi.

Iar observaţia lui pare cumva să se adeverească, pentru că la nici câţiva metri o întâlnim pe doamna Maria şi fetiţa ei de numai şase luni. Venită de la Poarta Albă, din Constanţa, cu un grup din re­giune, încerca după ore de drum să se încălzească în timp ce aştepta să ajungă la sfintele moaşte. Voluntarii Crucii Roşii îi propun să meargă în cort să se încălzească, pentru a nu expune mult timp bebeluşul la nici cele cinci grade indicate de termometre. Femeia ne povesteşte că este pentru al doilea an consecutiv la Iaşi.

„Se spune că cel mai bine îţi merge dacă vii de trei ori la Sfântă. Noi am început anul trecut şi, dacă ne ajută Dumnezeu, vom veni şi la anul. Suntem venite cu familia şi mai multe cunoştinţe. Ne rugam în principal pentru sănătate, şi chiar am la mine mai multe pomelnice de la nişte vecine bolnave care m-au rugat să le aprind o lumânare“, a spus doamna Maria, în timp ce ţinea în mâini palmele mici şi reci ale fiicei.

În cort se mai află alţi doi copii mici cu câte un părinte care se învârt în jurul unui calorifer electric. „În pelerinajul de anul acesta am văzut aduşi foarte mulţi copii. Sunt copii de doi, trei ani care stau şi noaptea la rând. Le propunem să vina în cort, dar mulţi nu acceptă, de teamă să nu îşi piardă rândul. Deşi le spunem că locul se păstrează dacă rămâne un alt membru de familie, tot nu vor“, îmi povesteşte un voluntar.

Înapoi acasă, la teme

Pe teren, echipele Crucii Roşii Iaşi ajută tot mai mulţi pelerini. Unui bărbat i-a fost imobilizat pi­ciorul după ce l-a luxat puternic, iar un altul este dus la cabinetul me­dical din cauza unei reacţii alergice la mâncare. Un alt bărbat, diabetic, este scos din rând de jandarmi după ce i s-a făcut rău. Era slăbit din cau­ză că nu mâncase, însă refuză ajutorul şi vrea înapoi în rând. „Nu am, dom'le, nimic!“, şi se întoarce la loc. Un pensionar cu Parkinson este predat medicilor după ce i s-a făcut rău, în timp ce o femeie cu probleme cardiace este adusă de fiica ei la cortul Crucii Roşii. Sunt chemaţi me­dicii SMURD ce îi acordă îngrijiri medicale bătrânei. Este hipertensivă şi deşi avea medicaţia la ea, nu o luase. Tinerii sunt mobilizaţi şi fie­care ajută pe unde poate.

Se apropie finalul de tură, aşa că fiecare echipă mai merge încă o dată pe teren. De data asta o însoţesc pe Mădălina Albu, studentă în anul II la Fizică medicală, la UAIC Iaşi, şi voluntară din martie la Crucea Roşie.

„E pentru prima dată când particip la acest eveniment. Ziua de astăzi nu a fost foarte grea, a fost mai grea din cauza frigului. Noi oricum trebuie să ne adaptăm indiferent de condiţiile meteo, indi­ferent de cazurile pe care le avem“, îmi povesteşte în timp ce străbatem străzile înguste.

În zare vedem siluete ce se grăbesc să ajungă la rând. Ploaia a stat şi lumea pare mai dornică acum să aştepte chiar şi târziu după miezul nopţii. Adunaţi la cort, voluntarii îşi trag ultimele puteri şi se face bilanţul. În total, 16 persoane au fost ajute în cele şase ore cât a durat tura.

„Până acum am avut vreo şase cazuri, şi spun că m-am descurcat destul de bine. Nu am avut pe nimeni grav. Acum parcă mi s-a părut mai uşor, pentru că nu a mai fost aşa multă lume“, îmi spune Camelia, la sfârşitul zilei.

Se predă tura, şi tinerii merg acasă. Sunt obosiţi, dar se gândesc la tema de la franceză sau de la matematică. Mâine dimineaţă sunt din nou elevi, iar seara vor fi mâna de ajutor pe care o caută pelerinii. Sunt mândri că poartă însemnele Crucii Roşii, şi nu cer nimic la schimb. Se mulţumesc cu recuno­ştin­ţa oamenilor.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri