anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Lupta celor care au nevoie de o stea a speranţei. „În rest, Dumnezeu cu mila“

GALERIE
Fundaţia Star of Hope
  • Fundaţia Star of Hope
- +

Reportaj printre copiii cu autism ajutaţi de Fundaţia „Star of Hope“ 

Nu este uşor şi nici ieftin tratamentul pentru persoanele cu handicap. Iar pentru cei care provin din familii sărace, lupta cu boala este, de cele mai multe ori, sortită din start eşecului. Aceşti copii şi familiile acestora au nevoie de ajutor. Chiar dacă pot face fizioterapie la unele centre destinate acestora sau, în cazul celor diagnosticaţi cu autism, beneficiază de suport din partea unor terapeuţi, banii pentru drumul până la centre, pentru mâncare sau lemnele de foc sunt mai mereu insuficienţi, iar unii sunt puşi în situaţia de a renunţa la lupta cu boala încă din primele luni. Fundaţiile le ofe­ră sprijin, dar şi acestea sunt depăşite de numărul celor care le cer ajutorul, iar munca pare să nu li se termine niciodată.

Indemnizaţia de asistent se duce pe transport

Pe Sebastian Beraru îl poţi întâlni la Fundaţia „Star of Hope“. Este un băieţel de 7 ani, diagnosticat cu au­tism. La un an şi câteva luni, familia acestuia a primit vestea că băieţelul lor mai mic nu este ca ceilalţi copii. Vestea a sfâşiat familia în două şi i-a îndepărtat pe cei doi părinţi. Acum, tot greul a căzut pe umerii mamei, Mari­cica Beraru. Tatăl a fugit de respon­sabilităţi şi a cerut divorţul. Băiatul cel mare este student în anul al II-lea la Facultatea de Telecomunicaţii, iar lipsa banilor l-ar putea determina pe acesta să renunţe la facultate. 

Dintre cei 1.000 de lei pe care mama îi primeşte lunar din indemnizaţia de asistent personal, 400 de lei se duc pentru drumul Scânteia - Iaşi, pentru terapie, iar 500 de lei pentru naveta la facultate a băiatului mai mare. „Tatăl nu se implică. şi parcă nu mai vrea să audă de noi. Deo­camdată. încă locuim în aceeaşi casă, dar nu ne mai ajută în niciun fel. Mai aduce, din când în când, câte un pachet de biscuiţi celui mai mic“, spune Maricica Beraru ridicând din umeri a neputinţă. S-a împăcat cu ideea că a rămas să lupte pentru copiii ei de una singură, dar de multe ori lupta se dovedeşte prea grea. O mai ajută părinţii ei, sau cei de la Fundaţia „Star of Hope“ România, iar acestea au fost printre singurele mâini în care a găsit sprijin. Iar lupta nu poate înceta nicio clipă. Chiar şi o pauză scurtă de la terapie poate şterge cu buretele tot efortul depus de terapeuţi şi şansa copilului ca la maturitate să se poată integra în societate. 

O sobă şi două camere pentru o familie 6 persoane

Prin aceleaşi greutăţi trece şi fami­lia Georgianei Bejenariu, o fetiţă diagnosticată cu autism infantil şi epilepsie. Micuţa mai are încă trei fraţi, iar împreună cu părinţii locuieşte într-o căsuţă cu doar două camere şi cu o singură sobă în satul Fântânele din judeţul Iaşi. Singurul venit al familiei este indemnizaţia pentru asistent personal şi alocaţiile copiilor, părinţii muncind sezonier la muncile câmpului. Sunt nevoiţi să facă naveta până la Iaşi de două ori pe săptămână, iar atunci părinţii trebuie să vină mereu împreună. „Nu avem cum să venim separat. Cea mică trebuie supravegheată în permanenţă, nu putem să-i dăm drumul din mână nici o clipă. Se sperie şi ar fugi pe stradă, printre maşini“, spune tatăl copilei parcă stors de orice puteri. Privirea-i umedă, iar vocea tremură. În zilele în care vin la Iaşi se trezesc la trei şi jumătate, arenjează pe lângă casă şi apoi iau autobuzul pentru a ajunge la centrul Fundaţiei „Star of Hope“, acolo unde fetiţa face terapie. Doar pentru drum cheltuiesc aproape o sută de lei pe săptămână. De aceea, fata mijlocie a familiei a trebuit să renunţe la liceu, iar în acest moment, pentru iarnă, părinţii au reuşit să strângă doar câţiva strujeni de porumb şi pălării de floa­rea-soarelui. „În rest, Dumnezeu cu mila“, spun părinţii.

Lupta cu boala poate fi câştigată

Cei care au nevoie de ajutor se înmulţesc în fiecare zi. Boala nu alege, vine fulgerător, iar lovitura e resimţită parcă mai greu în cazul familiilor sărace. Cu toate astea, părinţii nu şi-au pierdut speranţa. Au la centru modele care le arată că lupta poate fi şi câştigată. Andreea Dăncinescu, o tânără de 24 de ani, este absolventă a Facultăţii de Psihologie a Universităţii „Petre Andrei“ (UPA). A avut noroc însă că lupta nu a dus-o singură. 

O bursă de trei ani oferită de UPA şi sprijinul Fundaţiei au ajutat-o să devină acum un model pentru ceilalţi. Plănuieşte să continue cu un master şi apoi cu un doctorat în acelaşi domeniu şi, la rândul ei, să-i ajute pe cei cu probleme. Dar pentru asta are nevoie de acceptarea celor din jur, care trebuie să înţeleagă că cei cu deficienţe sunt la fel ca şi noi, chiar şi în ciuda unor dezavantaje. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ioan Alexandru TOFAN

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ceea ce lipsea, acum 145 de ani, învăţământului superior românesc, era o veritabilă comunitate academică, o formă vie de interacţiune şi dezbatere între membrii breslei învăţătorilor. Cam asta lipseşte şi acum. Suntem prieteni între noi, ne sunăm şi ne vedem din când în când, mai organizăm conferinţe şi colocvii, scriem în aceleaşi reviste şi, rar, ne recenzăm cărţile. Tot din prietenie, mai degrabă. Dar instituţiile unde ne petrecem mare parte a zilei, Universităţile patriei, nu par a se hrăni, cum ar fi normal, din prieteniile noastre.

opinii

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

Criză majoră de încredere în politicienii români

Dan TAPALAGA

Criză majoră de încredere în politicienii români

Lipsa cronică de încredere în liderii politici şi în actualul sistem de partide nu anunţă nimic bun. În momente de criză economică majoră, în situaţia în care inflaţia va muşca şi mai tare din puterea de cumpărare, pe fondul stării generale de iritare amplificate de războiul din Ucraina, este nevoie doar de o scânteie şi butoiul cu pulbere riscă să sară în aer provocând explozii sociale în lanţ.

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Ioan STANOMIR

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Nici o altă întrebare nu este mai obsedantă în istoria intelectuală a Rusiei decât cea care priveşte propria ei identitate. De trei secole, din clipa în care Petru cel Mare a acordat Moscovei hlamida imperială, Rusia se află prinsă în acest dialog frenetic cu Occidentul. În această oglindă pe care i-o întinde civilizaţia pe care o imită, dar şi pe care o detestă, Rusia îşi poate contempla propriul chip.

pulspulspuls

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Aşadar, numai ce s-a vorbit la Şcoala politică de vară de pe Bahlui despre şansele fostului premier MRU la candidatura pentru funcţia supremă în târg, că au şi apărut două căi divergente în parcursul său ipotetic. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.