Luptă dură în instanță între oamenii de afaceri Florin Onofrei și Constantin Rădeanu pentru 100.000 de euro
Doi oameni de afaceri s-au încleștat în instanță pentru 100.000 de euro. Pentru a-i convinge pe judecători, unul și-a invocat proprii copii, cărora nu le poate asigura cele necesare pentru că datornicul refuză să-i înapoieze banii. De partea cealaltă, datornicul susține că datoria a fost stinsă demult, de când i-a virat „din greșeală” celuilalt un milion de lei.
Tribunalul a oferit o primă soluție cazului, dar cel mai probabil el va fi tranșat de Curtea de Apel.
După acordarea împrumutului i se născuseră doi gemeni
În plângerea adresată instanței, dezvoltatorul imobiliar Florin Onofrei afirmă că l-a împrumutat în mai multe rânduri pe patronul localului „La Castel”, Constantin Rădeanu, cu diferite sume de bani. Ca între prieteni, uneori banii erau dați în temeiul unor înțelegeri verbale. Alteori, se încheiau convenții scrise. În mai 2021, Onofrei i-a împrumutat lui Rădeanu 100.000 de euro, pe trei luni. Deși suma făcea obiectul unui contract scris, Rădeanu nu i-ar fi înapoiat banii nici până azi. Onoferi cerea instanței obligarea lui Rădeanu la plata celor 100.000 de euro, a încă 67.000 lei ca dobândă, dar și daune morale de 10.000 de euro. Acestea din urmă erau cerute pentru că după acordarea împrumutului i se născuseră doi gemeni, iar lipsa celor 100.000 de euro împrumutați se resimțise „dramatic” în viața copiilor. „În această perioadă a resimțit sentimente de vinovăție izvorâte din neputința de a le asigura bunăstarea”, au reținut judecătorii din plângerea lui Onofrei.
O plată din eroare de 1,05 milioane lei
De cealaltă parte, Rădeanu nu a negat existența împrumutului, dar a explicat altfel situația de fapt. Cu ani buni înainte, în 2012, împrumutase de la Onofrei 1,5 milioane lei. Returnase treptat banii, până în iulie 2017. Ulterior, în decembrie 2018, din eroare, îi mai virase lui Onofrei încă 1,05 milioane lei printr-un ordin de plată. Erau bani dați practic degeaba, fără să mai existe vreo datorie. Cei 100.000 de euro împrumutați ulterior erau acoperiți complet de banii dați în 2018 din greșeală. Dimpotrivă, Onofrei îi mai era dator cu 561.000 lei. Totuși, Onofrei refuza să recunoască acest lucru. Dimpotrivă, într-o adresă trimisă de Onofrei lui Rădeanu anul trecut se menționa „faptul că dvs. aţi achitat acea sumă ce conţinea un surplus, nu este o eroare, ci aţi plătit în plus deoarece aveaţi şi alte datorii mai vechi faţă de subsemnatul, împrumuturi anterioare, primite de dumneavoastră în numerar în perioada când legislaţia de la acel moment nu impunea restricţii privind circulaţia sumelor de bani în numerar, aceste împrumuturi nefiind consemnate în convenţii scrise bilaterale”. Era fals, afirma Rădeanu, întrucât toate împrumuturile luate vreodată de la Onofrei fuseseră consemnate în scris. Rădeanu cerea instanței recunoașterea compensării celor două împrumuturi și atrăgea de asemenea atenția judecătorilor asupra faptului că Onofrei, prezent constant în topul celor mai bogați 100 de ieșeni, nu se putea plânge că nu putea asigura cele necesare familiei și copiilor.
Ce sentință au dat magistrații?
Argumentele lui Rădeanu au fost respinse de magistrații Tribunalului. Patronul „La Castel” nu avea vreun act care să demonstreze că Onofrei îi datora un milion de lei. Ordinul de plată din 2018 nu făcea altceva decât să arate că fusese făcută o plată, aparent pentru stingerea unei datorii. Faptul că ar fi fost bani dați în plus față de datorie trebuia atestat de o instanță de judecată. Or, dreptul lui Rădeanu de a înainta o acțiune prin care să ceară constatarea creanței se prescrisese. Tribunalul nu mai putea opera o compensație de drept.
În schimb, în privința datoriei lui Rădeanu față de Onofrei, lucrurile erau clare. Exista un contract de împrumut, iar Rădeanu nu dăduse banii înapoi. Tribunalul a dispus obligarea lui Rădeanu la plata către onofrei a 100.000 de euro, la care se adăuga dobânda legală penalizatoare. Judecătorii nu au acceptat însă și obligarea lui Rădeanu la plata de daune morale. „În ceea ce priveşte petitul (n.r.- partea cea mai importantă a cererii de chemare în judecată, cuprinzând formularea pretenţiilor reclamantului faţă de pârât, pretenţii prin care se conturează obiectul acţiunii şi, totodată, limitele învestirii instanţei într-un anumit proces) cu obiect obligarea pârâtului la plata de daune morale pentru prejudiciul constând în afectarea calităţii vieţii private şi a integrităţii psihice, instanţa reţine că nu s-a probat existenţa reală a unui astfel de prejudiciu, iar instanţa nu are temei a-l prezuma”, au explicat magistrații. Pronunțată marți, hotărârea Tribunalului poate fi contestată.
Publicitate și alte recomandări video