Citiți versiunea integrală a Ziarului de Sănătate, numărul 36

Iar primii care vor dispărea sunt medicii din mediul rural, unde tinerii au o reticență în a se duce să preia un praxis. Problema navetei, a unei zone necunoscute, provocările în a fi la o oră distanță de intervenția cu ambulanța sunt doar câteva dintre motivele pentru care nu există o acoperire corespunzătoare. „Ziarul de Sănătate” vă prezintă în acest număr trei povești ale medicilor care au ales, în urmă cu mai mulți ani, să meargă în comunitățile de la satele din județ și să profeseze acolo. În ciuda provocărilor mari și a dificultăților întâmpinate de-a lungul anilor, aceștia spun că n-ar renunța să facă asta și cer statului român să încurajeze tinerii să vină din urmă să ocupe locurile pe care ei le vor lăsa restante.

Citiți, în continuare, materialele propuse în dosarul din săptămâna aceasta din „Ziarul de Sănătate”.

• Cum arată viața unui medic de familie care face 700 de kilometri pe săptămână doar naveta. „Chiar luna trecută am fost întrebată dacă nu vreau să vin în Iași și am refuzat”

În urmă cu 24 de ani, singurul lucru care a făcut-o pe dr. Oana Miron să aleagă să fie medic de familie în Mironeasa a fost distanța față de Iași. Erau cam 50 de kilometri, pe un drum aproape impracticabil, dar erau cu 20 de kilometri mai puțin față de Pașcani, unde mai erau locuri disponibile. Avantajul Pașcaniului, spune dr. Miron, era faptul că puteai face naveta cu trenul. Colegii dinaintea ei care nu aveau mașină și erau medici de familie la Mironeasa și în împrejurimi mergeau cu trenul până la Scânteia, iar apoi 20 de kilometri cu căruța sau sania trasă de cai.

• Medicii din Ciortești încearcă să convingă oamenii să meargă întâi la centrul de permanență. „La țară, medicii de familie sunt datori să știe de toate”

Familia Olărașu lucrează în medicina de familie în comuna Ciortești de 31 de ani. Dr. Viorel Olărașu și dr. Olguța Olărașu spun că probabil n-ar fi mulți tineri astăzi care să accepte să intre în sistem așa cum au făcut-o ei, în 1993. Terminaseră împreună facultatea de medicină, și-au făcut stagiatura de un an în spitalele publice, iar apoi au găsit post liber, prin repartiție, la Ciortești. Au decis să rămână împreună acolo, pentru că fiecare avea o altă opțiune care le-ar fi fost mai confortabilă, dacă nu chiar mai avantajoasă din punct de vedere financiară.

• Un medic de familie din Iași explică de ce a ales să profeseze în mediul urban. „Soluția este doar la factorul politic”

Adriana Luca este medic primar medicină de familie, care profesează în Iași. A absolvit în 2005 Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Gr. T. Popa” din Iași, dar nu și-a dorit de la început să aleagă acest domeniu. Prima opțiune la examenul de rezidențiat a fost chirurgia generală. Însă după primul an a realizat că medicina de familie i se potrivește mai bine și a continuat cu această specialitate.

• Provocările de a fi medic în mediul rural. „Trebuie să fi sigur pe ceea ce faci pentru că ești singur”

Dragoș Hoescu este medic de familie în mediul rural care lucrează din 2015 în comuna Bălțați din județul Iași, unde are grijă de sănătatea a 3.000 de oameni. În paralel, face și gărzi la Centrul de Permanență de la Deleni. A terminat Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași în anul 2009.

Publicitate și alte recomandări video