Într-un discurs dedicat strategiei asupra tehnologiilor cuantice, Macron a criticat ceea ce el a numit ''neîncrederea francezilor'' manifestată prin ''căutarea neîncetată a greşelilor'' altora în loc să se dedice inovării şi cercetării, chiar cu riscul de a greşi.

''Ne-am transformat într-o naţiune de 66 de milioane de procurori. Nu în acest mod se înfruntă criza şi nici nu se avansează. Oricine face greşeli în fiecare zi. Cel care nu greşeşte este acela care nu caută sau nu face nimic, ori procedează mecanic ca în ziua anterioară'', a mai spus preşedintele francez.

În opinia sa, Franţa are nevoie de ''bărbaţi şi femei care cercetează, care au capacitatea de a inventa, dar şi de a accepta greşelile. Pentru a le corecta cât mai repede posibil şi a îmbunătăţi. Şi acesta este un lucru care face măreaţă o naţiune''.

Declaraţiile sale au fost imediat interpretate politic, într-un context marcat de criza provocată de pandemie şi de modul în care guvernul de la Paris o gestionează, stârnind critici din partea opozanţilor, atât de dreapta, cât şi de stânga.

''Cu virus sau fără virus, cel puţin un lucru nu se schimbă: înclinaţia lui Emmanuel Macron de a-i ponegri pe francezi'', spune lidera extremei drepte, Marine Le Pen.

La rândul său, deputatul ecologist Yannick Jadot crede că, prin criticile aduse francezilor într-o perioadă dificilă când aceştia ''fac multe eforturi'', Macron ''nu este la înălţimea responsabilităţii sale''.

O opinie similară este exprimată de către deputatul de dreapta Eric Ciotti, din partidul Republicanii, care crede că ''Macron are o problemă cu poporul''. ''Criticile francezilor faţă de acţiunile sale nu sunt cele ale unor procurori, ci ale unor cetăţeni informaţi şi liberi'', mai spune acesta.

Nu este prima dată când liderul de la Elysee îşi admonestează concetăţenii. În anul 2018 el a descris Franţa drept o ţară nereformabilă, afirmând că francezii ''urăsc reformele'' şi sunt ''refractari la schimbare''.AGERPRES