Macron în deplasare
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Macron în deplasare

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Pe fondul câtorva paşi greşiţi ai cabinetului şi ai majorităţii parlamentare, la nivel de politică internă, se pare că preşedintele francez vrea să-şi onoreze promisiunea de a se întâlni cât mai grabnic cu toţi liderii din UE.

Autorităţile de la Bucureşti se pregătesc să-l întâmpine pe preşedintele Emmanuel Macron, întâlnirile de mâine reprezentând cea de-a doua etapă a unui turneu ce include Austria, Români şi Bulgaria. Astăzi, la Viena, domnul Macron va dialoga nu doar cu gazdele austriece, ci şi cu premierii ceh şi slovac; urmează discuţiile cu Klaus Iohannis şi Mihai Tudose, la Bucureşti, pentru ca ultimii parteneri de dialog să fie preşedintele şi premierul bulgar, la Varna, în ziua de 25 august.

Avem de a face cu o revenire diplomatică în forţă a liderului de la Élysée, după vacanţa de vară, iar săptămânile următoare vor include alte întâlniri internaţionale cu lideri executivi din Belgia, Olanda, Luxemburg şi Grecia. Pe fondul câtorva paşi greşiţi ai cabinetului şi ai majorităţii parlamentare, la nivel de politică internă, se pare că preşedintele francez vrea să-şi onoreze promisiunea de a se întâlni cât mai grabnic cu toţi liderii din UE.

Atenţia mai mare ca de obicei acordată de presa franceză unor vizite în ţări relativ marginale în plan european, precum România şi Bulgaria, vine ca urmare a încercării preşedintelui Macron de a urmări o promisiune de campanie. Este vorba de  combaterea „dumpingului social” rezultat din tratamentul lucrătorilor (cetăţeni ai unui  stat membru UE) detaşaţi într-un alt stat-membru, a căror remunerare poate uşor eluda prevederile cu caracter social din ţara-gazdă. În Franţa, spre exemplu, este veche şi binecunoscută frustrarea faţă de utilizarea de lucrători est-europeni, adesea prin intermediul unor companii intermediare, ceea ce ar supune unei concurenţe neloiale angajaţii autohtoni din sectoare precum agricultura şi construcţiile. Aceştia din urmă  beneficiază de o mulţime de facilităţi prin contractele colective şi devin, pe cale de consecinţă, necompetitivi în faţa colegilor lor est-europeni, mult mai modeşti în solicitări. Lobby-urile franceze din domeniile respective sunt puternice - mai influente, poate, decât în orice altă ţară prosperă din Vest -, iar preşedintele Macron nu poate rămâne indiferent.

În esenţă, în discuţiile cu „copiii cuminţi” ai Estului, liderul de la Paris va încerca să obţină sprijin pentru o formulă mai favorabilă a directivei Comisiei, prin care se încearcă o rezolvare convenabilă a situaţiei. Deocamdată, parlamentele naţionale din unsprezece ţări (dintre care zece sunt est-europene, printre care şi România) au arătat respectivului proiect de directivă „cartonaşul galben”, instrument pus la dispoziţie de tratatul de la Lisabona în domeniile unde competenţele sunt partajate între Uniune şi statele-membre. Au făcut-o pentru că au considerat textul prea dur; pe de altă parte, pentru domnul Macron, o formulare mai favorabilă înseamnă tocmai înăsprirea textului.

Vom vedea dacă România şi Bulgaria - în teorie, mai uşor de ispitit - vor rupe rândurile, poate în schimbul unor promisiuni de ajutor în probleme mai sonore decât remunerarea lucrătorilor detaşaţi. Poate că şi guvernele de la Praga şi Bratislava vor abandona coeziunea V4 (nu trebuie uitat că domnul Macron s-a întâlnit deja cu toţi liderii ţărilor V4, la sfârşitul lui iunie). Cert este că preşedintele francez va avea destul de lucru pentru a-şi atinge ţinta într-o manieră elegantă, non-conflictuală.

Dincolo de aceste preocupări explicabile ale liderului de la Élysée, ne putem aştepta la reconfirmarea agendelor deja cunoscute. Tema achiziţiilor de armament (Bulgaria ar putea, cine ştie, să fie mai pro-europeană decât România) n-ar trebui, în mod normal, să lipsească. Domnul Macron va reitera, spre satisfacţia gazdelor sale est-europene, angajamentul Franţei faţă de securitatea regională - Varna este, de altfel, un loc perfect pentru a vorbi despre securitatea la Marea Neagră. Altfel, dacă vorbim strict despre România, sunt destule motive de satisfacţie în privinţa relaţiei bilaterale: dinamica acestora nu mai este atât de dependentă de dialogul politic la nivel înalt. Ar fi bine, totuşi, ca discuţiile cu partea română să întărească interesul investitorilor francezi faţă de economia românească.

Ne putem aştepta ca, în final, să asistăm la o reflectare a discursului politic pe care preşedintele Macron deja l-a articulat şi e pe cale să-l pună în aplicare: e nevoie de dialog sincer (dacă este cazul, fără menajamente) pentru construirea solidarităţii europene, cu una sau mai multe viteze, dacă este cazul. Europa nu trebuie să fie un supermarket, cum bine a observat preşedintele francez, dar nu se poate transforma nici într-o şcoală de bune maniere în care elevii mai noi stau în ultima bancă, ascultă şi tac.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.