Cu mai puţin de o săptămână înainte de preluarea funcţiei, şeful statului îşi marca ”hotărârea” de a continua angajamentul în Sahel printr-o consolidare a cooperării cu Germania, dar şi printr-o completare a acţiunii militare cu o strategie în vederea dezvoltării. La sosirea sa, cu puţin înainte de ora 10.00 GMT (13.00, ora României), Macron, care purta un costum albastru închis, a fost primit, la coborârea de la bordul aeronavei prezidenţiale, un avion de tip Falcon, de către Keïta, care purta o robă albă, venit de la Bamako.

Ei au trecut în revistă trupele prezente în bază, în cadrul Operaţiunii franceze Barkhane, care mobilizează 4.000 de militari în cinci ţări - Mali, Burkina Faso, Niger, Mauritania şi Ciad -, dintre care 1.700 staţionaţi la Gao, în lupta împotriva jihadiştilor în Sahel. Preşedintele francez, însoţit de către miniştrii săi Jean-Yves Le Drian (Europa şi Afaceri Externe) şi Sylvie Goulard (Armate), dar şi de directorul general al Agenţiei Franceze pentru Dezvoltare (AFD) Rémy Rioux urmau să petreacă aproximativ şase ore în bază, cu un program foarte încărcat.

Nordul Mali a căzut, în martie-aprilie 2012, sub lovitura unor grupări jihadiste cu legături cu Al-Qaida, care au fost în mare parte respinse în cadrul Operaţiunii Serval, lansate în ianuarie 2013, la iniţiativa Franţei, o operaţiune de la care Barkhane a preluat ştafeta în august 2014. Însă zone întregi nu se află, în continuare, sub controlul forţelor din Mali, franceze sau ONU (MINUSMA), vizate cu regularitate de atentate sângeroase, în pofida semnării, în mai-iunie 2015, a unui acord de pace menit să-i izoleze definitiv pe jihadişti. Începând din 2015 aceste atacuri s-au extins în centrul şi sudul ţării.

La doi ani de la acest acord, comunitatea internaţională îşi exprimă cu regularitate îngrijorarea faţă de întârzierile acumlate în punerea lui în aplicare, inclusiv faţă de Guvernul din Mali. ”Dorinţa mea este să accelerăm”, a declarat Macron într-o conferinţă de presă comună cu Keïta, în urma unei întrevederi cu acesta. ”Ştim unde sunt principalele dificultăţi şi ceea ce trebuie să facem. Să o facem fără să ne târguim”, a lansat el. Şeful statului francez s-a declarat, de asemenea, pregătit să participe, la invitaţia omologului său, la o reuniune ”în săptămânile următoare” a CG Sahel, din care fac parte ţările din zonă. G5 Sahel a adoptat un plan care prevede înfiinţarea unei forţe comune - alcătuite din 5.000 de militari, poliţişti şi civili - în vederea luptei împotriva grupurilor jihadiste şi securizării frontierelor comune ale ţărilor membre.

Macron a îndemnat totodată la o participare sporită a altor state europene în lupta împotriva jihadiştilor, în special a Germaniei, cel mai important contributor european la MINUSMA. ”Doresc ca angajamentul german să se intensifice, am discutat despre el luni cu (cancelarul) Angela Merkel, a cărei voinţă este, de asemenea”, a precizat el. El a declarat că se înscrie în continuitatea predecesorului său François Hollande în hotărârea de a lupta militar împotriva grupărilor jihadiste în Sahel, dar că doreşte să dea dovadă de un ”mare voluntarism în domeniul dezvoltării”.

În contul AFD ”un pic peste 470 de milioane de euro (reprezentând ajutoare) au fost decise în zonă, în următorii ani, în vederea însoţirii acestui acord militar”, a anunţat Macron, care vede în acest efort vizând ”să permită populaţiei să trăiască mai bine (...) cel mai bun antidot la dezvoltarea terorismului islamist”. El a survolat ulterior, cu elicopterul, Gao şi bucla fluviului Niger, la joasă altitudine, sub obiectivul camerelor de televiziune de la bordul elicopterului. În contextul în care 25 de jurnalişti acoperă această vizită, 15 societăţi jurnalistice, directori şi redacţia Reporters sans frontières (RSF) au protestat joi faţă de organizarea comunicări sale, şi anume cu privire la alegerea jurnaliştilor care-l însoţesc în Mali.

Înaintea acestei vizite, mai multe organizaţii umanitare au îndemnat Parisul să renunţe la o abordare exclusiv militară în vederea rezolvării violenţelor care afectează Mali. Politica franceză în Africa este prea ”pur militară”, pledează Federaţia Internaţională a Ligilor Drepturilor Omului (FIDH). ONG-ul Human Rights Watch (HRW) pune acelaşi diagnostic şi îl sfătuieşte pe Macron ”să-l îndemne pe preşedintele Mali să atace frontal problemele care au condus la decenii de instabilitate, mai ales printr-o slabă guvernanţă, o corupţie endemică şi abuzuri comise de forţele de ordine”. În total 17 militari francezi au fost ucişi în Mali de la lansarea Operaţiunii Serval, în 2013, potrivit unui bilanţ AFP.