Proiectul legislativ, inițiat recent, propune introducerea unui mecanism de tip rezidență prin investiție, menit să ofere investitorilor din țări terțe posibilitatea obținerii unui permis de ședere temporară în România, în schimbul realizării unei investiții minime de 400.000 de euro. Măsura ar transforma România într-o destinație atractivă pentru capitalul privat, diversificând sursele de finanțare ale economiei (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2025/b490.pdf). În prezent, țara noastră nu dispune de un cadru legal care să permită obținerea rezidenței prin investiții pasive – cum ar fi achiziția de titluri de stat, bunuri imobile sau acțiuni listate. Accesul actual la rezidență este condiționat de activități de muncă, afaceri sau planuri economice concrete, iar procedurile sunt adesea birocratice și lente. Golden Visa ar oferi, așadar, o alternativă modernă și rapidă pentru atragerea de capital, însă totul depinde de adoptarea și aplicarea efectivă a legii. Programele de tip „Golden Visa” nu sunt o noutate la nivel european.

Inițiatorii Proiectului observă că în ultimul deceniu, ele au generat peste 21 miliarde de euro în investiții și mai mult de 130.000 de permise de ședere, potrivit datelor Comisiei Europene. State precum Grecia, Portugalia sau Ungaria au folosit aceste scheme pentru a atrage capital străin, însă unele dintre ele s-au confruntat ulterior cu probleme de etică, transparență sau presiune pe piața imobiliară. De altfel, Comisia Europeană a atras atenția încă din 2019 asupra riscurilor de spălare a banilor, corupție și securitate, iar în 2024 Uniunea a adoptat un Pachet legislativ AML (Anti-Money Laundering) care obligă statele să verifice proveniența fondurilor și să raporteze tranzacțiile suspecte. Mai mult, în aprilie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că schema malteză de cetățenie contra investiție contravine dreptului UE, stabilind că cetățenia nu poate fi cumpărată.

Prin urmare, România va trebui să aplice un model sigur, transparent și conform normelor europene. O eventuală adoptare a legii va trebui însoțită de un cadru strict de verificare – altfel, riscul reputațional ar fi major. Potrivit inițiatorilor, Programul „Golden Visa” ar acorda cetățenilor din state terțe un permis de ședere temporară pe cinci ani, reînnoibil, în schimbul unei investiții minime de 400.000 de euro. Investițiile eligibile includ: (i) achiziția de titluri de stat românești cu scadență de cel puțin 5 ani; (ii) cumpărarea de proprietăți imobiliare în valoare de minimum 400.000 euro; (iii) investiții în fonduri de investiții autorizate de ASF; (iv) achiziția de acțiuni la companii românești listate la bursă (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2025/b490.pdf). Aplicanții vor fi obligați să dovedească legalitatea fondurilor, să nu figureze pe liste de sancțiuni internaționale și să nu prezinte risc pentru securitatea națională. Proiectul prevede verificări stricte, implicând SRI, SIE, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și alte instituții relevante.

Menținerea investiției pe toată durata permisului va fi o condiție obligatorie. Adoptarea acestei legi ar reprezenta o schimbare majoră de paradigmă pentru politica investițională a României, marcând trecerea de la un model pasiv de atragere a capitalului străin la unul activ și competitiv, în linie cu practicile europene moderne. Principalul obiectiv al inițiativei este stimularea investițiilor străine directe, în condițiile în care programe similare implementate în Portugalia sau Grecia au generat miliarde de euro în economiile respective, contribuind substanțial la relansarea pieței imobiliare și la finanțarea datoriei publice interne. Prin stabilirea unui prag investițional de 400.000 de euro, România s-ar poziționa în proximitatea mediei europene, menținându-și totodată atractivitatea pentru investitori prin costurile reduse ale proprietăților imobiliare și prin potențialul ridicat de creștere al pieței locale. În plus, proiectul ar aduce o modernizare necesară a cadrului legislativ, digitalizând procedurile, reducând birocrația și instituind un registru electronic al investitorilor — instrument cât se poate de important pentru asigurarea transparenței administrative și a unei evidențe clare asupra capitalurilor atrase.

De asemenea, un element central al programului îl constituie componenta de securitate și integritate. Implicarea instituțiilor de informații în procesul de verificare, alături de aplicarea riguroasă a normelor europene privind prevenirea spălării banilor (AML), ar garanta că schema nu va putea fi folosită ca vehicul pentru activități ilicite. Dacă proiectul va fi aprobat, efectele economice s-ar resimți imediat, fără a genera costuri directe pentru bugetul de stat. Veniturile fiscale ar proveni din mai multe surse: TVA-ul aferent investițiilor imobiliare (stabilit la 21% începând cu august 2025), taxele administrative și comisioanele percepute pentru procesarea dosarelor, impozitele locale pe proprietăți și terenuri, precum și impozitele pe dividende și câștigurile de capital, estimate între 10 și 16%. În același timp, beneficiile indirecte ar fi considerabile: programul ar facilita finanțarea datoriei publice prin achiziția de titluri de stat, ar contribui la creșterea lichidității pe piața de capital, ar genera un efect multiplicator în construcții, servicii și industriile conexe și ar consolida baza fiscală prin activitatea profesiilor liberale implicate — de la avocați și notari, până la consultanți financiari și intermediari.

Chiar și într-un scenariu conservator, cu doar 50 de investitori pe an, statul ar putea încasa peste 3,4 milioane de euro anual doar din TVA, la care s-ar adăuga veniturile provenite din impozite, taxe și contribuții colaterale. Astfel, programul Golden Visa ar putea deveni, dacă va fi adoptat, un instrument viabil și sustenabil pentru atragerea capitalului privat și întărirea finanțelor publice ale României. Din Expunerea de motive a Proiectului rezultă că acesta urmărește să stimuleze piața imobiliară și investițiile locale, dar fără a genera presiune excesivă asupra prețurilor locuințelor. De aceea, se propune un prag valoric ridicat (400.000 euro) și o perioadă minimă de deținere a bunului de 5 ani, pentru a evita specula. Totodată, oferă alternative non-imobiliare (titluri de stat, fonduri, acțiuni), încurajând investițiile productive. Riscurile identificate de OECD și FATF – legate de spălare de bani și corupție – sunt abordate printr-un sistem complex de verificare și prin aplicarea directă a normelor europene AML.

Însă, pentru ca Programul Golden Visa să devină realitate, proiectul trebuie aprobat de Parlament și armonizat cu legislația europeană. Procesul de dezbatere publică va fi extrem de important, întrucât România trebuie să găsească echilibrul între deschiderea către capitalul global și protecția interesului național. Dacă legea va fi adoptată, România ar putea deveni, începând cu 2026, una dintre puținele economii din Europa Centrală și de Est capabile să atragă capital străin prin mecanisme moderne, sigure și transparente. Până atunci, totul depinde de modul în care clasa politică va evalua avantajele, riscurile și implicațiile pe termen lung ale acestei inițiative.

Publicitate și alte recomandări video