Mai revenim și cu picioarele pe pământ? Domeniile care ne-au adus medalii la Jocurile Olimpice de la Paris
Pînă acum, toate medaliile românești au fost obținute pe apă și la orizont se arată încă un titlu olimpic de natură acvatică.
Bilanțul olimpic românesc cuprindea până miercuri seară șapte medalii: cinci la canotaj (aur la dublu vâsle masculin și 8+1 feminin, argint la dublu vâsle feminin (clasic și categoria ușoară) și dublu rame feminin) și două la înot, obținute de David Popovici (aur la 200 m liber și bronz la 100 m liber). Iar la începutul concursului de canoe, se ițește un nou titlu olimpic prin Cătălin Chirilă, la C1-1000 m. El a câștigat imperial seria în care a concurat, mergând direct în semifinale. Totodată, Cătălin a reușit să stabilească cea mai bună performanță din istoria olimpică depășind vechiul rezultat obținut de spaniolul David Cal exact acum 20 de ani la Atena. Merită menționat că în sporturile nautice nu există recordul mondiale, din cauza varietății pistelor și a condițiilor meteo-hidrologice. Tot la canoe, dublul de sprint Oleg Nuță/Ilie Sprâncean s-a clasat pe locul V în serie și va trage în sferturi.
Dincolo de glumele cu revenirea cu picioarele pe pâmânt, este un semnal de alarmă că atât de puține discipline cotribuie la panoplia olimpică a sportului românesc. Poate că halterele și Tribunalul Arbitral Sportiv vor mai îmbogăți paleta.
La atletism a apărut o probă nouă, ștafeta mixtă marș/maraton, o denumire curioasă știut fiind că la maraton se aleargă, nu se mărșăluiește. Dar este o probă de marș, care se aleargă pe distanța antică a maratonului (42,195 km). Concurează echipe mixte de câte un băiat și o fată, care parcurg alternativ distanța în câte două reprize. Această probă a adus primul titlu olimpic al Spaniei de la Paris, ceea ce nu e de mirare fiindcă Maria Perez și Alvaro Martin au fost campioni mondiali anul trecut la ambele probe individuale (20 km și 35 km).
Reuniunea atletică de miercuri a consfințit supremația absolută la lungimea și prăjina masculină a grecului Miltiadis Tentoglou, respectiv, a suedezului Armand Duplantis. Diferența este că, dacă la lungime recordul mondial al americanului Mike Powell este intangibil, la prăjină Duplantis se mai joacă și ci recordurile. La Paris, ”Mondo” s-a mulțumit cu recordul olimpic, sărind 6,10 m. Medalia de aur i-a fost înmânată de fostul ”țar”, legendarul Serghei Bubka
Cursa masculină de 1500 m, a mai dovedit odată că învingătorul de la Tokyo, norvegianul Jakob Ingebrigtsen nu mai gestionează bine semifondul, el fiind la a treia înfrâgere în marile competiții din cauza abordării aventuroase. La Eugene 2022, l-a taxat englezul Jake Wightman, la Budapesta 2023, i-a venit de hac un alt britanic, Josh Kerr. La Pars, Jake n-a fost, Josh s-a clasat al doilea, dar Jakob care a dus cursa aproape cap-coadă a încheiat în afara podiumului. Victoria a renemit americanului Cole Hocker și a fost, probabil, cea mai mare surpriză a concursului olimpic de atletism, Ca de obicei, mezinul clanului Ingebrigtsen va căuta răzbunarea la 5000 m unde în ultimii ani s-a simțit mai bine”
Mai este de remarcat că surprinzătoarea atletă din St.Lucia, Julien Alfred, a ratat posibilitatea dublei de sprint, pentru că americanca Gabby Thomas a fost prea bună. Campioana mondială a ultimelor două ediții, jamaicanca Shericka Jackson nu a participat, accidentându-se în ultimul moment. La ciocan feminin, probă câștigată de campioana mondială, canadianca Camryn Rogers, Bianca Perie s-a clasat pe locul IX.
Publicitate și alte recomandări video