Mai trăiesc bătrânele telegrame și scrisori în era WhatsApp-ului? Ieșenii încă nu renunță la scrisul pe hârtie

luni, 24 iunie 2024, 03:00
4 MIN
 Mai trăiesc bătrânele telegrame și scrisori în era WhatsApp-ului? Ieșenii încă nu renunță la scrisul pe hârtie

Chiar dacă au trecut mai bine de trei decenii de la începuturile internetului în țara noastră și 20 de la ultimele telegrame trimise în România, zeci de mii români încă mai corespondează, lunar, prin scrisori. Numai prin Oficiul Județean de Poștă Iași au trecut, în luna martie, peste 40.000 de plicuri timbrate. Dar cum nici la ora actuală multe comune și sate din România încă nu sunt conectate la internet, nu e neapărat un motiv să ne mirăm de adresabilitatea mare pentru acest tip de corespondență.

Cine ar fi crezut că în secolul 21, când mai totul se învârte în jurul tehnologiei, românii mai scriu scrisori și mai folosesc corespondența francată cu timbre? Ei bine, chiar se mai întâmplă asta. Cel puțin, la Iași. Aici, moda scrisului de mână se pare că s-a păstrat. Și încă bine! Dovadă că, numai în luna martie a acestui an, prin Oficiul Județean de Poștă (OJP) Iași au trecut 40.135 de scrisori.

Iar dacă o bună parte din ele sunt corespondențe contractuale, oficialii Poștei spun că o proporție din acestea, e drept mai mică, este constituită de scrisori în sens clasic, între persoane. Pare de mirare că există oameni care mai corespondează astfel, dacă ne gândim că sunt mai bine de două decenii de la apusul corespondenței prin telegramă, și trei, de la începuturile internetului în România.

”Da, și eu am prins telegrama, în ’96. În 2001 am introdus noi mandatele online, am început să prestăm servicii rapide, și atunci am înlocuit și telegrama cu E-POST. Cred că în 2004 s-a introdus E-POST. Telegrama nu s-a mai folosit de 20 de ani. Și nu doar că nu s-a mai folosit, dar nu mai avem acest serviciu în portofoliul nostru de clienți. Aparținea Romtelecomului și, la momentul la care Poșta s-a despărțit de ei, a preluat acest serviciu o bucată de timp, dar s-a scos după”, ne-a explicat un reprezentant al OJP Iași.

Ulterior, cei care nu aveau adresă de e-mail sau nu știau cum se folosește poșta electronică se prezentau la oficiile poștale și puteau transmite de aici, un E-POST, succesorul telegramei.

 Cum funcționa telegrama?

 ”Practic, telegrama se transmitea prin telegraf. Era un aparat și un operator instruit care se ocupa de acest serviciu.  Mesajul apărea, pe hârtie în momentul în care primeai, ca și cum ar fi fost dactilografiat la o mașină, veche, de scris. Apărea cuvânt după cuvânt și la fel se și transmitea. Cuvânt după cuvânt”, ne-a mai povestit angajatul Poștei din Iași. Și Marius S., un ieșean trecut de 50 de ani, își amintește moda telegramei, cât mai ales necesitatea ei, pe vremea când și telefonul fix era un lux.

„Înainte de ’89, dar și mulți ani după, până ce au început să apară telefoanele mobile, telegrama era o modalitate bună de comunicare, eficientă. Telefoane fixe nu avea toată lumea, iar în mediul rural erau chiar o raritate. Aveau doar notabilitățile comunei și alți 5 sau 6 inși probabil. Din cauza asta, ca să anunți ceva urgent, telegrama era o modalitate bună. De exemplu, îmi amintesc că, într-o vară, fusesem de la Iași cu o altă familie, la mare, și urma să trecem pe la alți prieteni, în județul Prahova. Stabilisem data, ora, doar că la mare a intervenit ceva și urma să plecăm cu două zile mai târziu spre Prahova. Familia la care mergeam nu avea telefon. Acum e simplu, dacă ar fi, că toți au telefoane mobile: pui mâna și suni. Atunci, însă, era o problemă mare. A trebuit să mergem la poștă la Mamaia, din Costinești, ca să trimitem o telegramă, stat la cozi etc. Nu era deloc ieftină, oricum. Ca să nu mai spun că telegrama era o modalitate foarte folosită de a anunța rudele din alte localități de nedoritele decese, ca să poată ajunge la timp, la înmormântare. Telegrama ajungea, în cel mai rău caz, a doua zi de la expediere”, ne-a povestit ieșeanul.

După desființarea acestui serviciu, taxat la cuvânt, a apărut E-POST, care era taxat la mesaj. Trimiterea unui astfel de mail prin Poșta Română costa, la un moment dat, în jur de 2 lei. Între timp însă și acest serviciu a dispărut.

”Mi-e greu să cred că, la acest moment, cu WhatsApp, e-mailuri, cu telefoane, ar mai fi nevoie de vechile telegrame. La noi, scrisoarea mai rămas, pentru că și serviciul E-POST s-a desființat de curând ”, a mai spus reprezentantul OJP Iași.

Primii pași ai tehnologizării comunicației

În România, primii pași spre tehnologizare s-au făcut la începutul anului 1993, odată cu lansarea EUnet România SRL, un punct de acces la internet conectat prin dial-up la nodul EUnet Viena. În același an apăreau și primele conexiuni dial-up oferite de Romtelecom. După acest episod a apărut, încet, încet, moda internet cafe-urilor. Prea puțini își permiteau, la vremea aceea, un calculator, plus că nici rețeaua nu-și permitea să suporte o conexiune rapidă. Și pentru cei care nu știu la ce se referă, mai exact, aceste conexiuni dial-up, practic, conectarea la internet se realiza cu ajutorul unui modem conectat la telefon, iar contorizarea se făcea la minut.

După ce a apărut în școli și universități, la vreo șapte ani mai târziu, începând cu anul 2000 a fost disponibil și internetul în bandă largă, prin cablu.

Din păcate însă, în ciuda faptului că România are una dintre cele mai bune conexiuni la internet din lume, depășind chiar și SUA, încă mai sunt comune și sate unde nu există așa ceva, la fel și zeci de mii de elevi fără un calculator. Așadar, în România corespondența prin scrisori nu este neapărat un moft sau o modă bine conservată, cât este necesitate. Deci, cine a spus că America ”este țara tuturor posibilităților”, nu a călcat în România…

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii