anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

sambata, 04.02.2023

Maica Domnului şi petrecerea ei în sfânta sfintelor

GALERIE
pr Constantin Sturzu
  • pr Constantin Sturzu
- +

Sărbătoarea „Intrării în biserică a Maicii Domnului” (numită şi Vovidenia – „intrare” în limba slavonă) ar avea ca origine istorică momentul în care Împăratul Iustinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului, o biserică ce a fost sfinţită pe 20 noiembrie 543. Ziua următoare, 21, ar fi fost de atunci consacrată ca hram al acestei biserici ce amintea de momentul intrării în templu.

1) Cum e corect să spunem, intrarea în templu sau în biserică a Maicii Domnului?

Categoric, liturgic, teologic e corect să spunem „intrarea în biserică”. Vechiul templu iudaic e o prefigurare a bisericii creştine. Fecioara Maria devine ea însăşi „biserică vie”, o „sfântă a sfintelor” şi „chivot” sau „năstrapă de aur” (cea în care se păstra mana cerească), fiindcă ea va purta în pântece pe Însuşi Fiul lui Dumnezeu: „A intrat în sfintele sfintelor cele vremelnice Sfânta sfintelor cea fără sfârşit. A intrat cortul cel nefăcut de mână al Cuvântului, chivotul cel raţional şi însufleţit al Pâinii vieţii care ne-a fost trimisă cu adevărat din ceruri” (Sfântul Grigorie Palama, „Omilii (III)”, Editura Doxologia, Iaşi, 2021, p. 120).

2) Ce moment a fost ales pentru intrarea în templu?

Cel mai probabil, atunci era Ziua Curăţirii, singura zi din an în care arhiereul putea intra în sfânta sfintelor (Levitic 16, 28-34). Copila Maria a fost adusă de părinţii ei, Sfinţii Ioachim şi Ana. Ritualul de atunci cerea ca fiecare credincios să rostească un psalm pe fiecare treaptă a templului. Fiecare dintre cei 15 psalmi (de la 119 la 133) rânduiţi pentru cele 15 trepte poartă şi acum denumirea de „o cântare a treptelor” (îi găsim în catisma optsprezece din Psaltire). Fecioara Maria a urcat ajutată doar pe prima treaptă, pe celelalte parcurgându-le fără oprire, „ca şi cum ar fi zburat” până sus, la templu.

3) La ce vârstă a intrat Maica Domnului în templu şi cât a stat acolo?

Dacă există unanimitate în privinţa faptului că Fecioara Maria a intrat la vârsta de trei ani în templu, cu privire la durata pe care ar fi petrecut-o acolo există diferenţe. Unii susţin că a stat 12 ani, adică la 15 ani ar fi ieşit, alţii că a stat până la vârsta de 12 ani, când apar scurgerile cele fireşti în trupul unei tinere femei: „Iar Preacurata Fecioară, rămânând nouă ani în cele nepătrunse şi în dumnezeiescul templu, a primit hrană cerească de la dumnezeiescul înger, ca una care a fost mai dinainte numită Maică a Dumnezeului îngerilor. Dar când a ajuns la neprihănita vârstă de doisprezece ani, s-au gândit preoţii să o scoată din Sfânta Sfintelor pe Fecioara, presupunând, ca tânără, că ceva femeiesc i s-a întâmplat ei” (Sfântul Neofit Zăvorâtul din Cipru, „Scrieri III. Panegirice”, Editura Doxologia, Iaşi, 2016, p. 420).

Poate că şi în amintirea faptului că a intrat la trei ani, Dumnezeu a rânduit ca sărbătoarea să fie trecută în calendar în luna a treia (adică noiembrie, întrucât anul bisericesc începe în septembrie), respectiv în ziua a opta a Postului Naşterii Domnului (adică pe 21 noiembrie; se numără inclusiv data de 15) – cifra a opta semnificând Ziua Învierii, dar şi ziua cea neînserată a Împărăţiei.

4) Unde a stat Maica Domnului în toţi aceşti ani?

Practic, e cea mai importantă întrebare. Din păcate, unii şi acum cred – fără a avea temei patristic – că Fecioara Maria a stat la templu cu celelalte fecioare. Alţii spun că a intrat în sfânta sfintelor, dusă acolo de Prorocul Zaharia, dar că ar fi ieşit sau că ar fi revenit în anumite momente. Acestora li se pare nefiresc ca o copilă să crească total izolată de lume, fără hrană, educaţie etc. Sfântul Grigorie Palama este categoric, argumentând pe pagini întregi că Fecioara Maria a stat de la trei ani doar în sfânta sfintelor, „îngerii înşişi şi, mai mult, nu umbrind-o, ci slujindu-i şi servindu-i cele pentru hrană, care nu se poate grăi ce fel era; într-atât de mult întrecea în minune şi vestita mană şi (hrana) adusă lui Ilie” (Sfântul Grigorie Palama, „Omilii (III)”, Editura Doxologia, Iaşi, 2021, p. 121). Maica Domnului se face, astfel, prototipul şi modelul oricărei vieţuiri isihaste pustniceşti, „trăind numai lui Dumnezeu, văzută numai de Dumnezeu, hrănită de Dumnezeu, păzită numai de Dumnezeu – Care avea să Se sălăşluiască în(tre) noi prin ea –, şi negreşit văzând şi ea numai pe Dumnezeu, făcându-L pe Dumnezeu propria hrană şi de Dumnezeu alipindu-se fără încetare” (op. cit., p. 124).

De altfel, şi Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a rămas de copil, pe la trei ani, în pustie, după moartea mamei sale, Elisabeta, şi a crescut singur până s-a arătat oamenilor. Sfântul Grigorie Palama arată, prin analogie, că dacă sfânta sfintelor era accesibilă doar o dată pe an şi numai arhiereului, cu atât mai mult cea care devine Sfânta sfintelor se cuvenea să fie păzită de ochii tuturor: „Căci, dacă aceste sfinte ale sfintelor sunt nevăzute aproape de ochii tuturor şi erau închise pentru toţi oamenii şi pentru toate (...) cum oare atunci masa desfătării îngerilor, ogorul vlăstarului cel pururea verde, sau mai degrabă veşnic, obştescul altar de împăcare al întregului neam al oamenilor, unde o singură dată în toţi vecii a intrat Arhiereul cel Preadumnezeiesc şi Singurul cuvenit nouă – după (cuvântul) apostolului –, şi în care L-a împăcat şi L-a unit în chip neîmpărţit pe Dumnezeu cu oamenii, cum oare această vistierie feciorelnică să nu fi fost păzită în cele de nepătruns, ducând o viaţă nevăzută pentru toţi oamenii?” (op. cit., p. 107-108).

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Viaţa publică românească în derivă

Alexandru CĂLINESCU

Viaţa publică românească în derivă

Au trecut doar câţiva ani de la marile demonstraţii de protest împotriva unor legi care urmăreau exonerarea unor infractori sus-puşi; astăzi, miile, zecile de mii de protestatari de odinioară par complet apatici, deşi ar avea nu o dată motive să iasă în stradă. Blazare? Resemnare? Indiferenţă? Evident că această lipsă de reacţie le dă guvernanţilor sentimentul impunităţii, ceea ce nu anulează însă teama că s-ar putea confrunta cu mişcări de protest.

opinii

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

George PLEȘU

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

Ar fi păcat ca cel mai iubit poet specializat în îngeri, întâmplător absolvent al liceului, să nu fie omagiat în spaţiul care marchează atât de multe momente importante din viaţa fiecărui adolescent care are privilegiul de a-i trece pragul. Măcar pentru următorii 75 de ani.

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

pr. Constantin STURZU

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

La recenta aniversare, pe 24 ianuarie 2023, a Unirii Principatelor Române, s-au trezit (în deja „buna” tradiţie woke!) unii să pună sub semnul întrebării prezenţa Părintelui Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei pe scena din Piaţa Unirii, la momentul discursurilor festive. Motivul? „Biserica Ortodoxă s-a opus Unirii Principatelor”. 

În contra direcției noii legi a învățământului

Lucia-Gabriela MUNTEANU

În contra direcției noii legi a învățământului

Actuala variantă a proiectului de lege a învățământului prevede desființarea specializării învățătoare/ învățător din statutul de funcționare a liceelor și colegiilor pedagogice, școli din domeniul vocațional. Am afirmat argumentat în repetate rânduri, în spațiul public, ca profesoară de patru decenii la Școala Normală „Vasile Lupuˮ din Iași, că ar fi o greșeală, o nedreptate, o discriminare în raport cu celelalte tipuri de licee vocaționale, o lipsă de viziune în politica educațională, o intervenție brutală și lipsită de beneficii în continuarea unei tradiții educaționale vii și nu moarte, tradiția normalistă, în stare să slujească cea mai stringentă modernitate.

pulspulspuls

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Chiar aşa s-a întâmplat, dragi telespectatori: nea Măricel, şeful de la partidoiul ieşean, a profitat se pare de faptul că menistrul Sănătăţii e pe tarlaua lui la Bucureşti şi i-a şterpelit lui dom’ Costel, şeful liberalilor ieşeni, o marfa electorală toată numai macră, bună de chiftele în campanie, chiar de sub nas!

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.