Mall Moldova, Palas: Iașul altfel. Ce merite mai au edilii pentru ce e azi orașul?

Astăzi are loc, la Iași, deschiderea Mall Moldova, cel mai mare mall din afara Bucureștiului, după cum îl prezintă investitorii. Fără îndoială, un eveniment remarcabil pentru Iași. Pentru mulți, deschiderea unui mall e greu de comparat cu inaugurarea unei investiții industriale, productive, iar motivele sunt evidente. Și totuși, sunt câteva motive pentru care le putem compara. Sunt multe de apreciat, după cum sunt și unele chestiuni de criticat.

Contextul economico-social local – În primul rând, o astfel de investiție, care a ajuns în total la 140 milioane de euro, o sumă absolut uriașă, a creat multe sute de locuri de muncă la Iași, va crea în continuare alte sute, poate mii, a adus și va aduce venituri consistente la bugete locale etc.

Dincolo de cifre, de sume de bani, să nu uităm în ce secol trăim, și să vedem și mallul, alături de teatru, operă, stadion, ca un edificiu cu un rol social absolut necesar în societatea actuală. Dincolo de rolul comercial, mallul, vrem sau nu, ne place sau nu, funcționează tot mai mult ca un spațiu de socializare și interacțiune comunitară. Mallul nu mai este de mult doar un loc destinat cumpărăturilor, ci a devenit loc de întâlnire, unde oamenii vin să petreacă timp împreună, fie că e vorba de familii, de prieteni, de colegi. Într-o lume tot mai urbanizată și tehnologizată, în care interacțiunile directe tind să scadă, să admitem că mallul oferă un cadru accesibil și confortabil pentru conexiuni sociale reale. De la cafenele, restaurante și cinema până la spații de joacă și chiar evenimente culturale, mallul adună oameni din diverse categorii sociale și devine tot mai mult centru al vieții sociale în comunitate. Apariția edificiului, în acest context, nu poate fi decât de salutat: bun venit la Iași, Mall Moldova!

Contextul regional – Să nu fim ipocriți și să admitem că Iașul și-a consolidat în ultimii ani poziția de centru al Moldovei nu din cauză că avem în oraș Palatul Culturii, Centrul Cultural Francez sau German, sau că găzduim Biblioteca Centrală Universitară. Da, universitățile din oraș au contribuit, dar pentru o parte a populației din regiune, una mică. Pentru restul a fost Palas, un mall care atrage ca un magnet vizitatori din toată zona. Coborâți duminica dimineață Buciumul ca să vedeți câte mașini cu numere de Vaslui se îndreaptă spre Iași. Mall Moldova, despre care noi credem că are o ofertă diferită față de Palas Mall, că va avea un public țintă oarecum diferit, va consolida definitiv această poziție a Iașului, de centru regional incontestabil, și care se bate deja de la egal la egal cu Chișinăul, mai mare ca populație, dar rămas în urmă la astfel de dotări.

Cred că nu mai trebuie să argumentăm ce va avea Iașul de câștigat din toate acestea. Și nu neapărat doar financiar…

Contextul administrativ – Peste toate, o bilă neagră pentru administrația locală. Cea actuală, pentru că cea din vremea implementării proiectului Palas Mall era cu totul alta, și care, spre lauda ei, fie și parțial, vedea altfel lucrurile. Poate ați uitat, dar, atunci când Prime Kapital anunța investiția uriașă actuală de la ERA Park, adică Mall Moldova, atât primarul Mihai Chirica, cât și șeful CJ Costel Alexe parcă se întreceau în a anunța și ei proiecte publice conexe investiției private. Primarul dădea deja către presă hărți cu noua linie de tramvai Dacia – ERA, prin prelungire după actualul Depou Dacia, în timp ce Centura ușoară, rond Uricani – Cicoarei, era deja văzută de cei doi ca fiind aproape o certitudine. Ați mai auzit ceva de cele două proiecte de atunci, deși au trecut aproape zece ani între timp? Mai mult, deși accesul la Mall Moldova din rondul ERA este, fără discuție, o problemă de interes public, a tuturor ieșenilor, investitorii și-au făcut pe banii lor accesul în complex, pe care ulterior l-au modernizat la fel. Asta deși, cu un efort conjugat al primăriei, poate și al DRDP, direcția care se ocupă de drumurile naționale, s-ar fi putut găsi alături de investitor o soluție de trafic convenabilă tuturor ieșenilor, fie că intră în complex, fie că merg pe lângă, spre Lețcani. Dar, la acest aspect probabil că șoferii ieșeni vor mai avea timp să mediteze după ce vor vedea ce probleme de trafic va ridica cât de curând aglomerația din zonă.

Să punctăm, la final, o mică amărăciune: din păcate, și nu ne referim doar la malluri, firește, ci și la alte investiții în producție, de cel puțin 10 ani Iașul este dezvoltat și dus înainte de investitori privați, nu de autorități locale. Mai grav chiar, adesea aceștia s-au plâns că autoritățile le-au fost o frână, nu un ajutor. Edili ieșeni care, într-adevăr, nu au bifată în acest timp nicio investiție publică consistentă pe măsura celor private.

Problema nu este, se înțelege, faptul că edilii nu fac infrastructură pentru edificii private. Nici nu ar trebui să facă, poate cu unele excepții de la caz la caz. Ci este aceea că nu profită de o dezvoltare naturală a unei zone, pentru a crea infrastructură de dezvoltare pe orizontală, fie ea și imobiliară, dar nu numai. Este clar că zona de vest a Iașului, întreg șesul Bahluiului și nu numai, deja consolidată în partea de capabilități productive, va cunoaște curând o dezvoltare explozivă și pe domenii economice conexe. Iar autoritățile, clar, sunt în acest moment complet defazate.

Publicitate și alte recomandări video