MAME LA 12 ANI. Ionela, elevă în clasa a IX-a, are deja doi copilași

Gravidele minore şi mamele minore au devenit o „obişnuinţă“ pe holurile spitalelor. Fenomenul fetiţelor care poartă în pântece un bebeluş şi leagănă copii în timp ce ele însele sunt copii îi îngrijorează pe specialişti. Pe de o parte, medicii care lucrează cu astfel de cazuri atrag atenţia că mamele minore trec prin momente delicate din punct de vedere biologic şi psihologic odată cu venirea pe lume a micuţului lor. Pe de altă parte, reprezentanţii sistemului de protecţie socială arată că astfel de mame au nevoie de ajutor din partea comunităţii întrucât, de cele mai mute ori, provin din familii defavorizate.

„Din punctul meu de vedere, este o tragedie ce li se întâmplă acestor fetiţe. Ele, majoritatea lor, nu sunt pregătite să devină mame, nu realizează că devin mame şi că de aici rezultă obligaţia să aibă grijă de copiii lor“, a arătat profesorul Mircea Onofriescu, medic primar obstetrică-ginecologie.

Fenomenul s-a agravat de la un an la altul

În 2017, în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) au ajuns 107 gravide minore şi 193 de mame minore. Potrivit unui raport de activitate realizat de Protecţia Copilului, instituţia a primit 409 sesizări legate de fenomenul gravidelor şi mamelor minore. Cele mai multe informări – 198 – au ajuns la DGASPC din partea Maternităţii „Cuza Vodă“. Maternitatea „Elena Doamna“ a sesizat 135 de cazuri, Spitalul de Copii „Sfânta Maria“ a semnalat 45 de cazuri, Spitalul Municipal Paşcani a informat cu privire la alte 25 de cazuri, Spitalul de Boli Infecţioase a sesizat un caz, iar Spitalul de Pneumoftiziologie a semnalat două cazuri. Conform datelor DGASPC, cele mai multe cazuri de gravide minore – 77 din 107 – au fost supravegheate de medicii de la „Elena Doamna“, iar cele mai multe mame minore – 128 din 193 – au primit îngrijiri medicale de la doctorii de la „Cuza Vodă“.

„Din punctul meu de vedere, raportat la experienţa pe care o am, numărul mamelor minore este tot mai mare. Chiar acum două săptămâni am avut naşteri la fetiţe de 13 ani, respectiv 14 ani. De naşteri la 15, 16 sau 17 ani nici nu mai vorbesc. Este o situaţie inacceptabilă, şi totul se reduce la educaţie pentru sănătate, educaţie sexuală, care lipseşte complet din şcoli. Cele mai multe fetiţe gravide au probleme în timpul sarcinii. Cele mai multe au probleme şi în timpul naşterii, nasc prematur, fac infecţii şi alte complicaţii. Pe de altă parte, faţă de acum zece ani, rata de abandon a copilului în maternitate este mai mică, ceea ce înseamnă că tot mai multe mame minore merg cu copilul lor acasă“, a precizat profesorul Mircea Onofriescu, specialist cu o experienţă de peste 30 de ani în domeniu.

Problema mamelor minore a început în ultima vreme să îmbrace alte forme comparativ cu perioade din trecut. Dacă, în urmă cu câţiva ani, vârsta medie la care adolescentele deveneau mame era 16 sau 17 ani, acum, medicii atrag atenţia asupra faptului că, în ultimii ani, vârsta mamelor minore a scăzut drastic, cea mai tânără mămică din Iaşi având doar 12 ani. Concret, primul caz a fost înregistrat în 2011, de atunci, în fiecare an existând cel puţin o mamă minoră de 12 sau 13 ani, cel mai mare număr fiind înregistrat în 2013, când cinci adolescente de 13 ani au devenit mame.

Ionela, în clasa a IX-a, are deja doi copii

Ionela, o mamă în vârstă de 17 ani din satul Crucea, comuna Lungani, elevă în clasa a IX-a, are doi copii, ambii născuţi la Maternitatea „Cuza Vodă“. Băieţii Ionelei au doi ani, respectiv trei săptămâni, în timp ce tatăl lor abia a devenit major. Cei patru membri ai familiei locuiesc într-o casă sărăcăcioasă, cu două camere şi un hol, în care se mai adăpostesc şi alte rude ale părinţilor.

„Pe băiatul de doi ani l-am născut când aveam 15 ani, iar pe cel mai mic la 17 ani. La noi se obişnuieşte să faci copii la vârsta asta, şi atunci nu am fost privită altfel de vecini sau colegi. Nici când l-am făcut pe primul copil nu mi-a spus nimeni nimic, pentru că nu era ceva ieşit din comun. Şi atunci, şi acum am reuşit să găsesc înţelegere la şcoală, să nu pierd anul. Acum am vorbit să stau acasă două-trei luni, până creşte băiatul, şi apoi să merg în continuare la ore. Nu am de gând să abandonez şcoala“, a povestit Ionela pentru „Ziarul de Iaşi“.

Veniturile familiei din care provine Ionela sunt limitate la alocaţii şi ajutoare sociale, motiv pentru care tânăra este ajutată constant de colaboratorii părintelui Dan Damaschin. Printre altele, mama minoră primeşte, gratuit, încă de acum doi ani, lapte praf, pamperşi, alimente şi îmbrăcăminte.

„Hormonii îşi fac de cap“

România este lider în Uniunea Europeană la numărul de mame adolescente, conform unui raport prezentat în august 2017 de Oficiul European de Statistică. Statisticile Eurostat arată că, în privinţa celor mai tinere mame din UE, România este urmată de Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Marea Britanie şi Polonia. La polul opus, statele cu cele mai puţine mame minore sunt Italia, Olanda, Slovenia, Danemarca şi Suedia. Potrivit psihologilor, cauzele fenomenului gravidelor minore şi mamelor minore din România sunt lipsa educaţiei sexuale şi lipsa comunicării dintre părinţi şi copii.

„Statisticile sunt, într-adevăr, îngrijorătoare, dar nu este un fenomen specific doar judeţului Iaşi sau doar României. Şi în ţările vecine, şi în ţările cu pretenţii se întâmplă acest lucru, pentru că hormonii nu îşi fac de cap doar cu copiii noştri. Din punctul meu de vedere, este vorba despre pubertate precoce şi educaţie tardivă. Să nu uităm că în familiile noastre regăsim încă părinţi cărora le este ruşine să discute cu copiii lor despre chestiuni de educaţie sexuală“, a subliniat Mihaela Ghircoiaş, psiholog pediatru.

Publicitate și alte recomandări video