Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi: „Masca va face parte din viaţa noastră probabil până în anul 2023”
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 14.04.2021

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi: „Masca va face parte din viaţa noastră probabil până în anul 2023”

GALERIE
Florin Rosu
  • Florin Rosu
- +

În urmă cu un an, pe 26 februarie, România intra în rândul ţărilor care începeau să aibă primele cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. În acel moment lumea medicală încă nu ştia cu ce fel de virus ne luptăm. Din acest motiv, informaţiile care au circulat în primele luni au fost uneori contradictorii, măsurile de protecţie luate erau la un nivel cu mult diferit faţă de cel din prezent – cei suspecţi că ar fi infectaţi erau transportaţi la spital cu izoleta, pentru a evita răspândirea virusului, renunţarea la acest mijloc de transport fiind făcută treptat. e asemenea, condiţiile de internare şi de externare a pacienţilor COVID au fost modificate de mai multe ori: dacă la începutul pandemiei orice persoană confirmată, indiferent dacă avea sau nu simptome, era internată în spital şi rămânea până la negativare, acum asimptomaticii sau cei cu forme uşoare trebuie doar să se izoleze la domiciliu, iar după 14 zile sunt consideraţi vindecaţi şi se pot întoarce la programul normal. Din această cauză au fost persoane care au stat şi 50 de zile internate în spital, deşi nu aveau niciun simptom, însă testele erau pozitive, dovadă a faptului că virusul nu fusese eliminat din organism.

Dr. Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” din Iaşi, unitate medicală care a intrat prima în contact cu astfel de pacienţi, crede că acum se cunosc destul de multe detalii despre virus şi că vaccinarea este în acest moment singura variantă prin care ne-am putea îndrepta încet către o nouă normalitate.

La un an de la debutul pandemiei în ţară, se poate spune că ştim cu cel fel de virus ne luptăm?

Acum da, mai mult ca sigur. Însă, din nefericire, în prima parte a pandemiei, adică în primele două luni, am fost surprinşi de virulenţa acestui agent patogen, de modificările ireversibile pe care le lasă în organism. În schimb, lumea medicală s-a adaptat destul de repede şi a înţeles patologia, astfel încât în momentul de faţă putem să o combatem. Un pas foarte important a fost şi apariţia vaccinurilor: este, dacă vreţi, începutul sfârşitului pandemiei atât timp cât ne vaccinăm şi cât vom respecta în continuare măsurile de prevenţie, boala poate fi ţinută sub control.

La început, erau luate măsuri foarte stricte la internarea pacienţilor – aceştia erau izolaţi în boxe separate, preluarea lor se făcea cu izoleta, stăteau internaţi pînă la momentul negativării. Erau acestea justificate?

La momentul respectiv, da, erau justificate de dorinţa şi de prudenţa cadrelor medicale şi a Ministerului Sănătăţii împreună cu Direcţia de Sănătate Publică pentru a preveni răspândirea bolii. Ulterior, am înţeles mecanismele de transmitere şi am putut gradual să relaxăm aceste măsuri.

Deşi numărul cazurilor noi depistate e într-o uşoară scădere în ultimele luni, vedem că gradul de ocupare în secţiile de Anestezie şi Terapie Intensivă rămâne unul destul de mare. Care ar fi explicaţia?

Din fericire totuşi şi cazurile care sunt îngrijite în acest moment în ATI sunt pe un trend descendent, chiar în momentul de faţă există locuri în ATI în toate spitalele suport COVID din Iaşi. Este un lucru îmbucurător şi sperăm să continue această dinamică descendentă. Nu există schimbări deosebite în ceea ce priveşte cazuistica, eventual doar la categoriile de vârstă – dacă în primă fază am avut destul de multe cazuri de forme grave la tineri, în momentul de faţă cazurile care necesită îngrijire în ATI la persoane tinere, fără co-morbidităţi, este din ce în ce mai mic. Acum cei mai mulţi sunt vârstnicii sau pacienţii cu boli cronice.

Consideraţi că există un procent semnificativ de populaţie care rămâne acasă să se trateze şi vine la spital abia când se află în stare gravă? De ce credeţi că am ajuns în această situaţie?

Din nefericire am observat această amânare a prezentării la spital, nu neapărat la spital, ci inclusiv la un medic specialist, fie el medic de familie sau infecţionist. Această perioadă de latenţă de la debutul simptomatologiei până la agravarea bolii este foarte importantă şi sigur este unul dintre motivele pentru care avem o parte din formele grave internate în ATI.

Măsurile de protecţie instituite de-a lungul acestui an au reuşit să încetinească răspândirea virusului?

Categoric da, acesta este şi motivul pentru care anul acesta virusul antigripal este aproape absent, măsurile de prevenţie instituite contra SARS-CoV-2 au ajutat foarte mult şi în prevenţia virusului gripal. Dacă nu am fi respectat toate acele măsuri am fi ajuns la nivelul ţărilor din Vestul Europei – Italia, Spania, unde sistemul de sănătate a fost sufocat la un moment dat.

Cât de mult timp estimaţi că va mai trebui să purtăm mască? Va depinde de procentul de imunizare colectivă?

Masca va deveni un accesoriu care va face parte din viaţa noastră probabil până în anul 2023. Va depinde foarte mult şi de dorinţa populaţiei de a se vaccina, de a dobândi anticorpi şi de aşa zisa imunizare populaţională care trebuie să ajungă undeva la 80%. Am observat că există o dorinţă a populaţiei de a se vaccina, dacă în prima fază a existat o oarecare reticenţă, probabil şi din cauza cadrelor medicale care nu au explicat importanţa vaccinării. Ulterior, după ce au observat efectele benefice ale vaccinării, destul de multe persoane şi-au schimbat opinia şi doresc să fie vaccinate. La noi, la Spitalul de Boli Infecţioase, în rândul medicilor procentul este undeva la 80%, iar la asistente medicale, infirmiere este undeva la 70%. Trebuie ţinut cont de faptul că şi medicii sunt oameni şi o parte dintre ei au contraindicaţii. De asemenea, o parte din ei au trecut prin boală şi încă nu au trecut cele 30 de zile de la negativare şi din această cauză nu se încadrau în criterii.

Putem estima cum va arăta noua normalitate după ce va trece pandemia?

Nu cred că putem estima, după cum vedeţi viaţa noastră s-a schimbat destul de mult după apariţia acestui virus. În schimb, cred că masca va deveni un accesoriu destul de important în viaţa noastră, aşa cum este şi în ţările asiatice. Va trebui să ne obişnuim. Dacă nu pentru noi, să o facem pentru persoanele dragi nouă, astfel încât noi să nu devenim vectori ai agentului patogen către categoriile vulnerabile, din care fac parte bunicii şi părinţii noştri. Purtând masca îi protejăm în primul rând pe ei şi este şi o formă de respect faţă de celelalte persoane din jur.

Virusul va rămâne în viaţa noastră pe perioadă lungă, asta înseamnă că ne vom vaccina periodic sau credeţi că va dispărea treptat?

Cred că vom co-exista o perioadă lungă de timp, câteva zeci de ani, probabil chiar 10 – 20 de ani, va fi la fel ca virusul gripal şi vom avea opţiunea de a ne vaccina. Aşa cum în momentul de faţă recomandarea la începutul sezonului rece este de a te vaccina antigripal, cred că va exista recomandare şi pentru vaccinarea anti SARS-CoV-2. Să sperăm că va fi o vaccinare anuală şi nu bianuală. Vom şti mai exact pe măsură ce industria farmaceutică va îmbunătăţi vaccinul. Medicina se bazează pe dovezi şi pacientul este pus pe primul plan, nu se scot pe piaţă medicamente, inclusiv vaccinuri, care nu sunt foarte bine verificate. Nici nu avem experienţa timpului, eu sunt convins că la un moment dat vom ajunge, în urma vaccinării, la un titru protector de anticorpi pentru un an de zile.

Perioada aceasta de pandemie a făcut ca bolnavii cronici sau cei care ar fi avut nevoie de asistenţă medicală să aibă un acces limitat la serviciile medicale. Când se va reveni la normalitate?

A existat şi o reticenţă a pacientului cronic de a se prezenta la spital, de cele mai multe ori nejustificată, dar anxietatea face parte din fiinţa umană, nu pot fi judecaţi sau acuzaţi pacienţii. În momentul de faţă în fiecare spital se pun la punct scenarii pentru o revenire la patologia specifică fiecărui spital şi secţii, astfel încât şi pacienţii cronici să beneficieze de o reevaluare. Asta deşi în perioada pandemiei orice pacient cu patologie cronică ce s-a prezentat la medic a fost investigat şi tratat. Circuitele au fost gândite foarte bine de epidemiologi. La noi, Spitalul de Boli Infecţioase este spital de fază I şi am fost primii care am îngrijit pacienţi COVID pozitiv şi sigur vom fi ultimul spital care va reveni la patologia de boli infecţioase. Vom continua să tratăm pacienţi COVID, dând astfel ocazia celorlalte spitale să îngrijească restul categoriilor de pacienţi. Noi avem acum trei scenarii etapizate, referitoare la cum am putea să redăm spitalul pacientului de boli infecţioase. În schimb, prin prisma apariţiei noilor tulpini, nu putem încă să le implementăm.

Această noua tulpină depistată în România, cea britanică, va duce la apariţia unui al treilea val?

Nu putem fi siguri, nu putem şti şi nu putem risca, trebuie să fim precauţi. În primul rând mă refer la sistemul de sănătate care trebuie să fie pregătit pentru un al treilea val şi desigur la populaţie, care trebuie să respecte în continuare măsurile de prevenţie şi să se vaccineze.

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Eurocanapeaua

Lucian DÎRDALA

Eurocanapeaua

Ar trebui să ne aşteptăm, cât de curând, la o exprimare publică a coeziunii (regăsite) între doamna von der Leyen şi domnul Michel. Uniunea Europeană nu îşi poate permite să ofere adversarilor ei o satisfacţie precum demisia celui din urmă şi cu atât mai puţin să apară divizată în faţa interlocutorilor externi, fie ei prieteni sau rivali.

Filmuletul zilei

opinii

Un dosar sensibil: Mircea Eliade - Radu Gyr (V)

Florin CÎNTIC

Un dosar sensibil: Mircea Eliade - Radu Gyr (V)

Cum luna martie este legată de naşterea lui Mircea Eliade (13 martie 1907) vă propun un serial care pune câteva accente pe relaţia dintre acesta şi Radu Gyr, un scriitor controversat din cauza activităţii sale politice legionare, plecând de la corespondenţa lor din 1968-1969, aşa cum este ea păstrată la Colecţiile speciale ale bibliotecii Universităţii din Chicago.

De-a joaca

Radu PĂRPĂUȚĂ

De-a joaca

Mă trezisem brusc. Visasem ceva, ce?

În amintirea lui Constantin Munteanu

Alex VASILIU

În amintirea lui Constantin Munteanu

Aparent, despre cei buni la suflet, speciali, este uşor să scrii. Dar cuvintele se aşază încet, pe măsura discreţiei celui evocat acum, la despărţire.

pulspulspuls

Tanti Veorica lansează partid. Pe cine s-ar baza de la Iaşi?

Tanti Veorica lansează partid. Pe cine s-ar baza de la Iaşi?

Atenţiune, atenţiune, stimaţi telespectatori şi simpatice telespectatoriţe: prin anumite redacţii din ţară tropăie de câteva zile un zvonuleţ tare mălăieţ, care zice că madam Veorica, fosta şefă de partidoi, ar urma să lanseze în perioada următoare o nouă construcţie politică cu care să rupă gura târgului. 

Caricatura zilei

Mutare

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.