Manifestări de spiritualitate românească la Uzdin

O expoziţie cu piese vechi de port popular s-a deschis la sfârşitul lunii trecute (25 martie 2016), la Muzeul memoriei românilor din Uzdin. Amfitrionul manifestării, poetul, publicistul şi editorul Vasile Barbu, preşedinte al Societăţii Literar-Artistice "Tibiscus" a declarat că respectivele componente ale costumului popular femeiesc au fost donate de bătrânii localităţii, ele fiind executate manual în urmă cu 100 şi chiar 200 de ani: "Putem spune că am salvat de la distrugere peste cincizeci de astfel de podoabe din lăzile cu zestre ale bunicilor noştri. Dacă nimeni nu mai poartă costume populare, ele sunt pur şi simplu aruncate".

Potrivit lui Vasile Barbu, costumul popular românesc din Uzdin a fost confecţionat în două variante, una fiind purtată la evenimentele care se organizau iarna, iar cealaltă în perioada verii: "Aceste piese valoroase cuprinse în expoziţie exprimă identitatea românească. Spre deosebire de alte zone, în această enclavă etnografică ele au fost confecţionate într-un stil arhaic, specific". În context, el a mai precizat că străvechea vestimentaţie a femeilor din Uzdin este compusă din opreg îngust şi fâstâc, cu ornamentaţie lineară, vărgi orizontale la opregul de la spate şi vărgi verticale la fâstâcul din faţă, fondul roşu fiind o notă caracteristică a acestora. Costumul de vară era purtat deopotrivă de bătrânele şi tinerele satului românesc, iar cămaşa este dreaptă sau încreţită la gât. Aceasta are decor cu altiţă, încreţ şi râuri pe mâneca largă, cusute cu borangic. Cea de iarnă este închisă la gât şi se poartă pe sub opregul creţ, din lână, năvădit în patru iţe şi ţesut în două. Culoarea motivelor florale este închisă, cu nuanţe de vânăt poroinit. Vasile Barbu a mai adăugat că femeile care îmbrăcau costumele aveau capul acoperit cu peşchir la sărbători şi cu o legătură triunghiulară la munca din gospodărie.

La deschiderea expoziţiei au participat atât membrii familiilor care au dăruit costumele, cât şi peste 150 de iubitori de datini şi tradiţii din cele 39 de sate româneşti ale Voivodinei.

Şi cealaltă instituţie culturală din Uzdin, menţionată mai sus, Casa românească, a găzduit numeroase manifestări de-a lungul timpului. Menţionăm una dintre cele mai recente, o expoziţie de carte românească tipărită la edituri din Drobeta Turnu Severin, Craiova şi Piteşti, eveniment petrecut pe 2 februarie anul acesta. Directorul Casei, acelaşi inepuizabil şi strălucit patriot Vasile Barbu, a declarat că a intrat în tradiţia culturală şi spirituală a minorităţii româneşti din zona Uzdinului, unde există peste 2.500 de vorbitori de limba română, să organizeze la fiecare început de februarie o astfel de manifestare. Au participat la eveniment editurile "Lumina", "Ştef" şi "Prier" din Drobeta Turnu Severin, MJM din Craiova şi "Tiparg" din Piteşti. Acestea au lansat cărţi de beletristică în prezenţa autorilor lor. În context, Vasile Barbu a menţionat că Editura "Tiparg" a donat sute de cărţi copiilor din localitate.

La rândul său, profesorul Titu Dinuţ, redactor şef al Editurii "Lumina", a afirmat că este foarte important pentru românii din Serbia să fie sprijiniţi permanent în efortul lor de a acţiona pentru păstrarea identităţii naţionale româneşti: ‘"Am venit cu lucrări ale scriitorilor români clasici, dar şi ale celor contemporani. Volumele aduse vor îmbogăţi atât biblioteca comunităţii, cât şi pe cele ale fraţilor noştri din Uzdin veniţi la întâlnirea cu noi". Un moment aparte l-a reprezentat întâlnirea iubitorilor de carte din Uzdin cu scriitorii în grai românesc din Banatul Sârbesc, ocazie cu care au fost ascultate versuri în lectura acestora.

Aşadar, se întâmplă evenimente culturale deosebite, evenimente cu rezonanţă în inimile românilor din afara hotarelor ţării. Foarte important ar fi dacă toate aceste manifestări, cunoscute şi mediatizate, ar fi sprijinite permanent şi din ţară, pentru ca românii din Serbia, Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Ucraina şi, nu în ultimul rând, Republica Moldova să nu se simtă părăsiţi de fraţii lor şi, prin presiunea inerentă a autorităţilor locale, dar şi a timpului, să sfârşească prin a-şi pierde apartenenţa la naţiunea română. 

Gelu Iutiş este lector universitar doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" Iaşi

Publicitate și alte recomandări video