Locuitorii judeţului Suceava trebuie să deconstruiască, de multe ori, tiradele prietenilor din celelalte regiuni ale României, care-i „acuză“ că sunt moldoveni.

Numele „Bucovina“ a fost folosit oficial după 1774, când regiune a fost anexată Imperiului Habsburgic. Cu toate acestea, termenul „Bucovina“ apare pentru prima dată într-un document din Evul Mediu, pentru a defini partea din nord-vestul Moldovei. Pe data de 30 martie 1392, Roman I Muşat, domnitorul Moldovei, i-a dăruit lui Ionaş Viteazul trei sate, aflate pe apa Siretului cu specificaţiile: „În sus, până la Bucovina cea mare, pe unde se arată drumul de la Dobrinăuţi”.

Până în anul 1774, când partea de nord-vest a Moldovei a devenit regiune a Imperiului Habsburgic, numele de Bucovina nu a mai fost găsit în documentele istorice, zona fiind cunoscută drept Ţara de Sus a Ţării Moldovei. Abia după ce a ajuns sub administrare habsburgică, denumirea de Bucovina a fost adoptată oficial. Numele n-a fost asimilat rapid, fiind folosite în paralel denumiri precum Ţara de Sus, Plonina, Cordun, sau Arboroasa. Numele Bucovina provine de la Buchenland, care în germană înseamnă Ţara Fagilor. Mai precis, numele zonei Bucovinei provine de la cuvântul de origine slavă „buk”, care înseamnă „fag“.

Citeste mai mult: AICI