Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
La capătul unei luni în care a vorbit în toate aparițiile sale publice aproape exclusiv despre pastilele de iod ca despre problema de sănătate publică numărul 1 a României, Alexandru Rafila și-a amintit brusc, joi, către orele prânzului, într-o conferință de presă la sediul Ambulanței București-Ilfov care aparent nu anunța nimic spectaculos, că ministerul pe care îl conduce de mai bine de 4 luni nu are practic niciun cuvânt de spus în ceea ce privește sistemul medical de urgență.
Sistemul medical de urgență, coordonat integral de Raed Arafat. Niciun ministru al Sănătății nu a contestat public acest lucru
Tot ceea ce înseamnă sistem medical de urgență - servicii de ambulanță, SMURD, Unitățile de Primiri Urgențe și Compartimentele de Primiri Urgențe ale spitalelor - se află de ani buni în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, structură condusă de Raed Arafat.
Dacă multă lume trăiește, poate, cu senzația că acestea au fost coordonate de DSU-Arafat în perioada pandemiei, realitatea este că ele erau acolo cu mult înaintea pandemiei, integrate și cu celelalte servicii de urgență - pompieri, salvamont etc.
Trebuie spus că, în toți acești ani, niciun ministru al Sănătății nu a contestat public coordonarea sistemului medical de urgență de către Raed Arafat și nu a cerut ca aceasta să revină Ministerului Sănătății. Ultimul ministru al Sănătății care a intrat în conflict cu Raed Arafat iar acest lucru a „răsuflat” public a fost Sorina Pintea, însă motivul conflictului a fost atunci altul - trimiterea către instanță a unor documente privind intervenția de la incendiul din clubul Colectiv.Chiar și cea mai mare parte a presei a fost păcălită de declarațiile de joi ale lui Alexandru Rafla, rostogolind vestea că ministrul Sănătății ar vrea să preia doar coordonarea SMURD, cu toate că Rafila a vorbit explicit despre „sistemul medical de urgență”, inclusiv despre „UPU și CPU (Unitățile de Primiri Urgențe și Compartimentele de Primiri Urgențe ale spitalelor - n.red)” și despre faptul că acestea ar trebui să funcționeze „integrat”, alături de celelalte servicii medicale, sub umbrela Ministerului Sănătății.
O posibilă explicație pentru faptul că chiar și cea mai mare parte a presei s-a lăsat păcălită și nu a înțeles exact ce a spus Alexandru Rafila ar putea fi aceea că, în ochii publicului, Raed Arafat se identifică în primul rând cu SMURD, al cărui fondator este.
Creionarea acestui sistem de urgență integrat, cu sistemul medical de urgență și celelalte servicii de urgență adunate sub aceeași umbrelă și coordonate de același om, a început încă din anul 2014, odată cu numirea lui Raed Arafat în funcția de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), structură creată în cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne.
Posibila mare miză: Ministerul Sănătății plătește, dar nu are coordonarea
Posibila mare miză a conflictului iscat de declarațiile de joi ale lui Alexandru Rafila ar putea fi reprezentată de bani: mai exact, finanțarea sistemului medical de urgență.
Întreg sistemul medical de urgență - servicii de ambulanță, Unități de Primiri Urgențe ale Spitalelor, Compartimente de Primiri Urgențe și SMURD - este finanțat de Ministerul Sănătății.
Surse din minister au explicat pentru HotNews.ro că, practic, Ministerul Sănătății plătește, la fiecare final de lună, facturile pentru toate aceste servicii.
Ministerul Sănătății nu are însă coordonarea lor, aflată la Departamentul pentru Situații de Urgență. Practic, nu are niciun cuvânt de spus.
Alexandru Rafila nu a ridicat nici pe departe problema cu cuvintele acestea. El a preferat să invoce „gândire integrativă la nivelul Ministerului Sănătății” în ceea ce privește serviciile medicale de urgență, precum și celelalte tipuri de servicii medicale, pornind de la colaborarea acestora în pandemie.
Practic, el vrea să scoată serviciile medicale de urgență din subordinea lui Raed Arafat și să le aducă la Ministerul Sănătății: „Toate aceste lucruri trebuie să facă parte totuși dintr-o gândire integrativă la nivelul Ministerului Sănătății. Eu mă bucur că avem parteneri profesioniști la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență - este domnul doctor Arafat, care cu asta s-a ocupat în ultimii 30 de ani - dar, în mod evident, discutăm despre o activitate medicală, iar responsabilitatea, atât în fața profesioniștilor din sănătate, cât și în fața opiniei publice, este a Ministerului Sănătății. Sunt partenerii noștri - SMURD este o structură a DSU care și-a făcut foarte bine datoria, eu întotdeauna le voi mulțumi public pentru ceea ce au făcut și pentru ceea ce fac. Dar intergrarea serviciilor de urgență cu celelalte servicii de urgență prespitalicească, UPU sau CPU cu celelalte tipuri de activități ale sistemului de sănătate este absolut necesară, pentru că nu funcționează separat. Ele trebuie să funcționeze integrat, iar lucrul acesta trebuie să fie o politică de sănătate a statului român, care nu trebuie să țină cont de persoanele care ocupă, într-un moment sau altul, o poziție de demnitate publică în aceste domenii, ci trebuie să țină cont de nevoia oamenilor din România de a beneficia de servicii de sănătate.”
A avut însă grijă să sublinieze că „Eu nu aș vrea să fie interpretat în vreun fel ceea ce am spus eu, am recunoscut și recunosc public toate meritele domnului Arafat, care a făcut o treabă excelentă în organizarea serviciilor de urgență, dar ele trebuie integrate la nivelul Ministerului Sănătății și lucrul acesta cred că este clar pentru toată lumea.”
Rafila și Arafat, în relații reci încă de la început
Alexandru Rafila și Raed Arafat sunt în relații reci încă de la instalarea în funcție a actualului ministru al Sănătății, în noiembrie anul trecut.
Alexandru Rafila declara atunci, chiar la audierea sa în Comisiile reunite de Sănătate din Parlament, ca ministru propus al Sănătății, că măsurile de sănătate publică trebuie luate de Ministerul Sănătății și de instituțiile din subordine, subliniind că "nu putem să lucrăm ca o anexă a unei structuri", aluzie la Comitetul Național pentru Situații de Urgență și Raed Arafat.
Întrebat însă dacă a discutat cu Raed Arafat despre acest lucru, Rafila spunea că nu, motivând că șeful DSU este plecat din țară.
"Nu se poate ca aceste măsuri să fie aprobate de o altă instituție, iar Ministerul Sănătății să răspundă de îndeplinirea sau neîndeplinirea lor (despre Raed Arafat și CNSU - n.red.)", afirma atunci Alexandru Rafila, care reclama faptul că Ministerul Sănătății a ajuns să lucreze "ca o anexă a unei structuri".
"Voi avea o discuție pentru ca acest mecanism să fie schimbat, nu putem să lucrăm ca o anexă a unei structuri. Trebuie să ne întoarcem la profesioniști și la profesionalizarea sănătății publice", afirma ministrul propus al Sănătății.
Alexandru Rafila mai spunea atunci că Raed Arafat este un bun profesionist, însă măsurile de sănătate publică și legate de pandemie ar trebui luate de Ministerul Sănătății, nu de către o "altă structură".
Mai mult, pe hotnews
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |