anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 17.08.2022

Marele plan urbanistic zonal

GALERIE
dr arh Oancea Ionel Corneliu
  • dr arh Oancea Ionel Corneliu
- +

Urbanismul este un instrument de planificare spaţială în scopul armonizării funcţiunilor vitale ale oraşului astfel încât forma, imaginea de ansamblu, să povestească despre frumuseţea comunităţii. Ideile urbanistice s-au născut o dată cu locuirea. Astăzi oraşul este un organism atât de complex, de sensibil, încât urbanismul ca disciplină de sinteză trebuie să fie o activitate permanentă, altfel apar fracturile, sincopele în evoluţia spaţiului cu efecte similare bolilor greu vindecabile.

Ideea reglementării pe zone a oraşului, înaintea planului urbanistic general şi înaintea planului de amenajare a teritoriului metropolitan comportă riscuri, mai ales din cauza evoluţiei fragmentate din ultimii ani prin absurdele planuri urbanistice zonale pe loturi mici şi foarte mici. În cei treizeci de ani de capitalism, dezvoltarea Iaşului a frânt armonia peisajului cultural. Frângerea este însoţită de acutizarea traficului nevoit să se descurce pe aceeaşi structură de circulaţii realizate înainte de căderea lui Ceauşescu. În consecinţă este momentul ca o nouă viziune de ansamblu să capete fiinţă şi este limpede că fiinţa aceasta nu are vitalitate, nu are frumuseţe dacă o compunem din părţi şi părticele disparate.

În principiu, dacă evoluţia unui oraş este structurată, coerentă, frumoasă, în zonele care şi-au atins, sau sunt aproape de a-şi atinge capacitatea maximă de a găzdui noi funcţiuni, regulamentele de urbanism aproape că se nasc din sine şi realizarea planului urbanistic zonal înaintea celui general este acceptabilă. Nu este cazul Iaşului întrucât oraşul nostru a ajuns să aibă probleme structurale grave fără rezolvare în lipsa perspectivei de ansamblu.

Prin urmare este de la sine înţeles că planul urbanistic al zonei protejate are nevoie de cel puţin două studii de fundamentare la scară metropolitană: un studiu de dezvoltare şi organizare spaţială şi un studiu de trafic cu propunerea tramei majore de circulaţie. Este foarte probabil ca cele două studii de fundamentare, în special cel de circulaţie, dependent la rândul lui de studiul de dezvoltare spaţială a zonei metropolitane, să determine atât aria zonei caracteristice centrului, cât şi forma tramei majore incluzând aici soluţiile pentru nodurile de trafic, care, în Iaşi, aproape toate sunt nerezolvate.

Cea mai importantă totuşi pentru zona centrală este viziunea de ansamblu, forma urbană spre care tinde Iaşul în acord cu istoria lui. Din punct de vedere conceptual sunt doar câteva idei de pus în discuţie. Prima, cea mai importantă, este referinţa la tradiţia istorică, la civilizaţia noastră moştenită, cu structurile ei de forţă. Lecturarea ei corectă este necesară nu pentru restaurare, de altfel imposibilă, ci pentru eventuala decizie de a-i reînvia principiile de bază la altă scară. Un exemplu clar este al siluetei urbane foarte vii şi bine armonizată cu peisajul natural. Este cazul să o redesenăm cu arhitectură nouă sau rămânem la situaţia reală din teren devenită relativ omogenă? O asemenea atitudine impune curaj, un risc asumat.

Se poate merge pe ideea conservatoare, cu paşi mărunţi, de păstrare a imaginii existente şi îmbunătăţire a ei pe termen lung în favoarea tradiţiei. Este o idee utopică întrucât presupune politici complicate de renunţare la construcţiile neadecvate din centru şi dezvoltarea concomitentă a unor nuclee noi fără raportări vizibile cu cel vechi.

În fine, indiferent de calea adoptată, se impun două categorii de probleme urbanistice, prima constă în punerea în valoarea luându-se în considerare detaliile specifice ale clădirilor istorice şi cu valoare de ambient, dar nu individual, ci pe baza unui studiu de ansamblu în care arheologia are un rol esenţial. A doua se bazează pe forţa artei spaţiului de a crea valori noi, mai atractive decât cele istorice, în esenţă este raţiunea de a fi a arhitecturii. Se poate defini în vreun fel tipurile de reglementări, de acţiuni, prin mijlocirea cărora centrul Iaşului, şi nu numai, poate deveni locul celei mai valoroase arhitecturi noi, a unui stil strălucitor, inconfundabil, specific Iaşului? Un răspuns în această direcţie poate veni de la concursul internaţional de arhitectură pentru partea de vest a Pieţii Palatului. El poate ilustra o regulă, toate lucrurile dificile, sensibile, cu nevoie de creativitate maximă se pot construi doar în urma unor soluţii validate prin concurs, iar restul temelor de proiectare se pot regăsi în regulamentele de urbanism bine întocmite evident, de urbanişti.

Se naşte aici o întrebare plină de substanţă. Cine să realizeze marele plan urbanistic zonal din centrul oraşului? Evident mari urbanişti, o specie în extincţie lentă şi sigură în ultimii treizeci de ani.

Urbaniştii din Iaşi, sau de oriunde? Răspunsul nu este simplu. Dacă sunt din Iaşi există riscul intervenţiei masive a vectorilor de interes, deseori conflictuali, în procesul de proiectare, dacă nu sunt din Iaşi riscul este al soluţiilor facile, incapabile să atingă esenţa de specificitate a oraşului. În plus, în ambele cazuri există riscul major ca proiectul să ajungă pe mâna unor urbanişti fără putere de creaţie şi deci fără viziune.

Concluzia este simplă, trebuie regândit tot sistemul de planificare urbană prin legi noi. Şi asta până când nu distrugem tot ce poate fi distrus prin domnia întâmplării.

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Rivalităţi globale (II)

Lucian DÎRDALA

Rivalităţi globale (II)

Este mult mai greu să articulezi, astăzi, o doctrină a îngrădirii, când ţintele ei sunt regimuri cu care nu demult Occidentul stătea - iar în anumite domenii, încă mai stă - la aceeaşi masă, tratându-le drept actori legitimi.

opinii

Provincialismul trufaş al capitalei

Florin CÎNTIC

Provincialismul trufaş al capitalei

Într-una dintre postările sale educative de pe FB, Dan Alexe sublinia că toţi avem accent şi că cel valah, „dă Bucureshti”, e unul dintre cele mai caraghioase, graiul obişnuit al respectivilor aborigeni fiind şi plin de greşeli de acord. Căci a fi provincial nu e o chestiune de plasare geografică, ci de educaţie, nu?

Caua şi politicaua

Radu PĂRPĂUȚĂ

Caua şi politicaua

Jivină fantastică caua/ e rudă cu bau-baua/ şi politicaua:/ sperie copiii: ai!/ fac pipi în pat: vai!/ Şi vrabia-i pui,/ dar dracul ştie de când îi,/ zice o zicală/ naţională./ 

Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

Alex VASILIU

Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

Siguranţă, sensibilitate, putere de adaptare, vecinătate netulburată a maturităţii. Sunt impresiile stabile de care am avut parte la primele audiţii ale pianistei Alexandra Dăriescu.

pulspulspuls

Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

Multă lume ne-a tot întrebat în ultimele zile cum se face de declaraţiile liderului liberal de la Iaşi, dipotatul Muraru, legate de rotaţia premierilor între PSD şi PNL, au fost aşa de preluate şi mediatizate de tătă presa naţională, asta în timp ce până atunci dipotatul şi-n limbă dacă stătea nu relata nimeni nimicuţa despre el. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.