Mari chirurgi ieșeni ai Spiridoniei: MIREA CHIFAN (1926 – 2000)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 14.05.2021

Mari chirurgi ieșeni ai Spiridoniei: MIREA CHIFAN (1926 – 2000)

GALERIE
mirea chifan
  • mirea chifan
- +

 A scrie despre acest unul dintre cei mai mari chirurgi ieşeni, pe care i- ai cunoscut  şi încă despre unul dintre acei înrudiţi prin har, conştiinţă profesională sacră, sigilată de perfecţiune e dificil, deși de la moartea sa au trecut incredibil 20 de ani. A fost un chirurg anatomist, technician desăvârșit, curajos, inventiv, tenace, energic, apropiat și iubit de bolnavi și colaboratori. Energia pozitivă a omului deosebit şi a chirurgului perfect se focalizează nesăbuit şi miraculos într-un fel de rază laser care ne străbate şi ne iluminează fiinţa și azi. 

S-a născut la 28 martie 1926 la Stănileştii Huşilor. Şcoala primară a urmat-o la Huşi (1933–1937); a absolvit în anii de război, Liceul teoretic „Cuza Vodă” din Huşi, susţinând bacalaureatul în 1945. A absolvit cu diplomă de merit Facultatea de Medicină din Iaşi în 1951. A lucrat în Laboratorul de anatomie, încă din anul III, ca aspirant şi apoi ca preparator. După terminarea facultăţii, în 1952 a fost reținut în învățământul medical superior ca asistent la Laboratorul de anatomie topografică, unde a lucrat cu profesorul Ion Iancu și Ghorghe Adomnicăi. Aici a colaborat la litografierea primului tratat de Anatomie topografică și chirurgie operatorie în patru volume, de 1200 pagini, carte de căpătâi în pregătirea chirurgilor.  Afirma că un chirurg care nu a lucrat la Anatomie cel puțin 10 ani nu se poate socoti pregătit, principiu respectat în Clinica I Chirurgie până la Revoluție.

 Remarcat de marele prof Vladimir Buțureanu este transferat la Clinica I Chirurgie Spitalul „Sf. Spirirdon” în 1956 ca asistent universitar. A moștenit talentul chirurgical al marelui maestru, pe care la copiat și în  apropierea carismatică față de bolnav. Inspira încredere deplină, încredere care se transforma în energie vindecătoare; când intra într-un salon fața bolnavilor se lumina. Și acum după 20 de ani vin  în Clinică bolnavi care se laudă că au fost operați magistral de prof Chifan. Teza de doctorat „Tratamentul chirurgical al supuraţiilor pulmonare”a susţinut-o în 1959, tot sub îndrumarea marelui profesor Vl. Buțureanu. În 1972 devine şef de lucrări. Condiţiile politice din ţară îi îngreunează promovarea, astfel încât în epoca de aur deși a operat nomenclatura comunistă nu a fost promovat. A  ajuns târziu  conferenţiar în 1990 şi profesor în 1995, conducând Clinica I Chirurgie timp de 5 ani. A fost singurul șef de lucrări care era apelat cu  domnule Profesor, fapt ce crea resentimente în acea epocă. A format o veritabilă școală de chirurgie, inspirând încredere și speranță. A fost un professor cu talent didactic, iubit de studenți pentru corectitudine, de secundari și chirurgii, care  apreciau talentul său chirugical. A elaborat un tratat de chirurgie în 3 volume, de 1500 pagini, „biblia albastră”, cea mai clară carte de chirurgie românească pe care am citit -o în premieră ajutând la dactilografierea ei pe o hîrtie specială pentru litografie.  A citit a tradus și scris mult și a publicat pe măsură. Și azi după 20 ani într-o căutare pe PUB MED (BDI) mai apar 125 de lucrări, în care este menționat între autori numele M. Chifan. Înzestrat cu o modestie deosebită nu a ieșit niciodată în față, fiind mereu  în spatele colectivului, deși toți știau ca este motorul Clinicii I Chirurgie. 

Şi-a închinat întreaga viaţă chirurgiei, efectuând aproape 20.000 operații; a format numeroase generaţii de chirurgi. A fost timp de treizeci de ani la masa de operaţie, salvând mii de suflete de la alunecarea lot inevitabilă în neant. A fost măsura unui ideal şi, în acelaşi timp, şi idealul întruchipat care ne pune la îndemână etalonul şi, deopotrivă, curajul modificării lui în funcţie de creşterea firească a virtuţilor. A avut multe obstacole în viață, dar știa șă măsoare lucrurile. Domnia sa, omul-chirurg a dorit singur să – şi măsoare obstacolele. Şi într-adevăr Mirea Chifan, a murit de mult ori, de prea multe ori pe drumul de sacrificiu al carierei universitare şi profesionale. Ştia să se extragă durerii şi învia. Ştia să spulbere orgoliile şi se înălţa de fiecare dată, senin şi cu o uşurinţă nebănuită. Ca unic omagiu mă simt dator să recunosc că m-am format ca și chirurg în uluitoarea crisalidă, ţesută din fibre de aur a fiinţei şi spiritului său. Nu a mai trăit, deși putea să împlinească 94 ani,  dar noi urmașii  îi putem retrăi viaţa Domniei sale şi i-o vom retrăi în memorie îmbogăţindu-ne cu măreţie şi adevăr.   

Dr.. Eugen Târcoveanu

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Este nevoie de consultanţă din partea fostei soţii a lui Relu Fenechiu

Toni HRIŢAC

Este nevoie de consultanţă din partea fostei soţii a lui Relu Fenechiu

Când interesul privat este mare, iar responsabilitate aproape inexistentă, expertiza liberalilor urcă la cote ameţitoare. Când urgenţa publică cere însă sacrificiu, iniţiativa lor dispare. Reglementările devin sfinte. Lipsa de iniţiativă a autorităţilor în vremuri cu totul excepţionale ar intra mai degrabă la zădărnicirea combaterii bolilor decât nepurtarea măştilor.

Filmuletul zilei

opinii

„Viaţa mea e un roman”

Alexandru CĂLINESCU

„Viaţa mea e un roman”

Am expus aici o părere strict personală. Şi ca să nu existe nici o ambiguitate: nu ţin jurnal, nu-mi voi scrie memoriile, dar citesc cu plăcere şi cu interes - atunci când merită - jurnale şi memorii.

Lenin şi Ştefan cel Mare

Radu POPESCU

Lenin şi Ştefan cel Mare

Socialiştii şi medalia de AUR.

Complexul Cultural Ieşean

George PLEȘU

Complexul Cultural Ieşean

În timpul unei dezbaterii pe care am organizat-o anul trecut, intitulată „Cultura şi oraşul”, l-am întrebat pe Ştefan Teişanu, directorului Centrului Cultural Clujean, despre oportunitatea înfiinţării unei astfel de instituţii la Iaşi. Răspunsul primit a deranjat orgoliile unei părţi din publicul prezent, dar a atins un subiect sensibil, pe care rar avem curajul să-l abordăm pe plan local. Astfel, în glumă, a sugerat ca instituţia similară din Iaşi să fie numită „Complexul Cultural Ieşean”, cu referire la modul în care fosta capitală culturală a României se raportează la statutul demult pierdut.

pulspulspuls

Mr Ciorăpel de la Iaşi

Mr Ciorăpel de la Iaşi

Iacătă, dragilor, că nu degeaba îl remarcam aicea la rubricuţă în Postul Mare pe junele conţilier USR de 26 de ani în comiţia Cozetei, la ieşirea de la negocierile cu Chirica, pe viitorul acuzat de trădare Mr. Ciorăpel! 

Caricatura zilei

Fără amendă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.