Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (II)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Din perspectiva structurilor teritoriale, reţeaua urbană reprezintă armătura principală - centralităţi ordonate scalar în jurul cărora se organizează sistemul. 

După cum am mai precizat în texte anterioare „caracteristică fundamentală a unui teritoriu, centralitatea nu este un produs exclusiv al geometriei. Ca reper şi ca element structurant, centralitatea este un construct mai degrabă cultural, un produs, deopotrivă social, economic şi politic”. Centralitatea nu e unică; în funcţie de repere şi de scara de analiză, vorbim mai degrabă de o succesiune de centralităţi, intuite şi explicate de geografii germani W. Christaller şi A. Lösch în modelul locului central. Centralităţile se ordonează trans-scalar: cele locale tind să se agrege în clustere, subordonându-se unor localităţi urbane de talie mai mare şi mai bine situate în raport cu geometria relaţiilor spaţiale. Acestea din urmă pot genera centralităţi superioare, ce au capacitatea de a insera micile organizări spaţiale obţinute până la scară globală.

În realitate, sistemele teritoriale nu au o structură atât de simplă şi de ordonată ca în cazul modelului locurilor centrale, un model care e construit pe numeroase constrângeri spaţiale (spaţiu omogenizotrop şi care generează forme de organizarea regulate - izomorfie). Unele linii de forţă ale spaţiului (văile largi ale unor râuri sau zonele de contact geografic) pot genera veritabile axe urbane ale căror incidenţă teritorială poate ajunge până la nivelele scalare superioare - uneori transnaţionale. O bună parte a regiunilor europene îşi bazează logica de funcţionare pe axe urbane: în zona pe care ne-am propus să o analizăm avem exemplul câtorva structuri teritoriale regionale ale Poloniei (Pomerania, Kujawy-Pomerania, Subcarpatia etc.), iar în România avem exemplul Moldovei a cărei logică de evoluţie şi funcţionare teritorială s-a bazat pe câteva axe. Cele mai importante au fost axa Siretului şi cea care unea nordul Marii Negre, prin Iaşi, de Cernăuţi şi, mai departe, cu Lvov, ce au făcut parte din sistemul de circulaţie suprapus istmului ponto-baltic. Acestea sunt active şi în prezent, dar pierzându-şi din importanta transcontinentală, ca urmare a tectonicii geopolitice mai puţin favorabile, nu mai sunt eficiente.

În a doua parte a acestei serii am precizat că o câmpie sau o reţea convergentă de văi către o mare depresiune internă facilitează controlul politic şi militar sau administrarea centralizată a resurselor social-economice fără mari cheltuieli energetice, pe când un teritoriu în mod natural fragmentat va îngreuna considerabil funcţionarea unei structuri centralizate şi va conduce, de cele mai multe ori, la un sistem administrativ regionalizat sau chiar federal. Sunt oare conforme din această perspectivă sistemele urbane ale statelor din estul UE (ale Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, ale Republicii Cehe, Slovaciei, Ungariei, României, Bulgariei, Sloveniei şi Croaţiei)?

Dacă privim o hartă fizică a Europei centrale şi de est vom observa că treimea nordică a spaţiului adus în discuţie e relativ plată şi lipsită de bariere naturale care să îngreuneze relaţia dintre substructurile teritoriale. Vistula, principalul fluviu al acestei zone, nu numai că nu s-a comportat ca o barieră în calea dezvoltării relaţiilor, ba chiar a devenit o axă ordonatoare a sistemelor teritoriale situate în partea nordică şi centrală a Poloniei actuale. În acest areal au evoluat structurile teritoriale ale Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi a celei mai mari părţi din Polonia actuală.

Cu cât înaintăm către sud, spaţiul devine mai fragmentat, munţii comportându-se adesea ca bariere în calea relaţiilor inter-teritoriale, dar nu insurmontabile, mai ales datorită tehnologiilor dezvoltate în perioada modernă şi contemporană. În zona centrală a acestui de-al doilea areal avem şi o zonă depresionară de mari dimensiuni - Câmpia Panoniei ce nu pune mari probleme din perspectiva accesibilităţii. Ca urmare, structurile teritoriale create pot fi eficiente chiar şi dacă sunt controlate de un singur pol urban major - cazul Ungariei, de exemplu.

Să ne focalizăm mai întăi asupra statelor din nordul arealului. Voi începe cu Estonia şi Letonia, două state de mici dimensiuni (Estonia - 1,3 milioane de locuitori, iar Letonia - 1,9), ce au în comun şi o caracteristică importantă a devenirii lor teritoriale - au funcţionat în decursul a mai bine de 100 de ani în geometrii foarte apropiate de limitele politice actuale, incluzând aici şi perioada apartenenţei lor la URSS. Acest interval de evoluţie a dus la maturizarea relaţiilor între componentele structurilor teritoriale. În aceste condiţii, centralizarea nu reprezintă un impediment în calea eficienţei teritoriale naţionale.

În Estonia şi Letonia, capitalele Tallin (434 mii de locuitori în ianuarie 2019, aproximativ 500 de mii de locuitori în aglomeraţia urbană), respectiv Riga (632 mii locuitori în municipalitatea propriu-zisă şi peste 700 de mii în aglomeraţia urbană) domină net sistemele urbane naţionale. În cazul Estoniei, următorul oraş din ierarhie (Tartu - 97 mii locuitori) e de 4,5 ori mai puţin populat decât Capitala, iar în ceea ce priveşte Letonia, raportul dintre Capitală şi cel de-al doilea oraş (Daugavpils - 82 mii locuitori) ajunge la 7,7. Nivelul urban secundar al ambelor state e completat şi de alte 3-4 oraşe de talie medie cu o populaţie cuprinsă între 35 şi 60 de mii de locuitori, ce au un impact teritorial modest. (Pe săptămâna viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri