anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (V)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Cu cât ne deplasăm spre sudul arealului asupra căruia ne focalizăm atenţia (statele din estul UE), cu atât fragmentarea cadrului natural, dar şi unele resurse naturale (în special cărbunii) joacă un rol din ce în ce mai important în compartimentarea structurilor teritoriale regionale şi naţionale. 

Morfologia christaleriană (conformă modelului locurilor centrale - formulat de Walter Christaller), manifestă la toate nivelele scalare în nordul arealului, din Estonia şi până în Polonia de nord şi centrală, începe să facă loc unor abateri induse fie de unele linii de forţă ale spaţiului - contacte geografice sau văile unor fluvii sau râuri -, ce au generat axe urbane importante la mai multe paliere scalare (continental, naţional, regional), fie de resursele de cărbuni ce au determinat apariţia unor conurbaţii de talie mare în contextul sistemelor urbane naţionale.

Contactul dintre Munţii Sudeţi şi înălţimile carpatice, pe de o parte, şi zonele de câmpie şi podiş ale Poloniei, pe de altă parte, reprezintă o discontinuitate majoră în morfologia sistemelor urbane regionale. Favorabilităţile spaţiale induse de acest contact (ce continuă linia de forţă dintre Câmpia Germaniei de Nord şi podişurile centrale ale statului vecin) au dus la apariţia unui aliniament de aşezări urbane ce a generat şi o axă urbană structurantă importantă la nivel continental. În anumite zone, această axă e deturnată de alte linii de forţă, care în contextul regional joacă un rol structurant mai puternic. În acest sens, menţionăm valea Oderului şi bazinului carbonifer al Sileziei. Dintre oraşele poloneze ce se înscriu pe această axă, menţionăm: Wroclaw, Opole, Katowice, Cracovia sau Rzeszów. În structurarea acestei axe, ce leagă nucleul dur al UE de Europa estică, logica teritorială continentală a jucat un rolul dominant.

În Republica Cehă şi în Slovacia (mai ales!) putem lesne observa compartimentarea sistemelor urbane regionale indusă de fragmentarea reliefului, dar şi de unele resurse subsolice ce au generat de timpuriu marea industrie.

În ciuda dimensiunii sale modeste (5,45 milioane de locuitori), Slovacia are două sisteme urbane regionale bine individualizate, separate fiind de arealul montan al Tatrei. Unul e situat în partea vestică şi centrală a ţării, având ca pol urban principal Bratislava (432 mii de locuitori în oraşul propriu-zis şi ceva mai mult de 640 de mii în zona urbană funcţională) care se impune asupra unei suite de 10 oraşe cu o populaţie cuprinsă între 40 şi 70 de mii de locuitori. În estul ţării se află situat cel de-al doilea sistem urban de talie regională. E mai modest ca dimensiune, întreaga structură teritorială având 1,37 milioane de locuitori. Sistemul urban e relativ simplu: oraşul principal e Kosice (aproximativ 240 de mii locuitori), care e secondat de Prešov (90 de mii de locuitori) şi de alte trei oraşe cu o populaţie cuprinsă între 40 şi 50 de mii de locuitori.

Republica Cehă (10,7 milioane de locuitori) are un sistem urban dominat de Praga, capitala statului (1,3 milioane de locuitori în municipalitatea propriu-zisă, 1,43 milioane în aglomeraţia urbană şi peste 2 milioane în zona sa metropolitană). Sistemul urban al Republicii Cehe e unul mai complex, în raport cu majoritatea sistemelor urbane din regiune. Prezintă un policentrism manifest, atât la nivel naţional, cât şi la nivelele regionale şi subregionale.

Capitala e secondată de Brno, vechea capitală a Moraviei (380 mii locuitori în oraşul propriu-zis, peste 430 mii în aglomeraţia urbană) şi Ostrava (290 mii de locuitori) - oraşul principal al Sileziei morave, una dintre cele mai urbanizate regiuni ale arealului analizat. Zona centrală a conurbaţiei Ostrava-Karvina are aproximativ 500 de mii de locuitori, dar întregul sistem urban regional, asimilat cel mai adesea zonei metropolitane şi extins la aproape întreaga entitate administrativă, depăşeşte 1 milion de locuitori.

Nivelul NUTS 2 (regional), ca şi în cazul României, nu are consistenţă administrativă. Geometriile NUTS 2 sunt reduse ca dimensiune, grupând 2-3 teritorii NUTS3, iar decupajele nu sunt foarte eficiente într-o eventuală acţiune de regionalizare administrativă - nu respectă nici teritorialităţile istorice şi nici arealele polarizate ale marilor oraşe. Silezia Moravă este singura excepţie.

Sistemul urban al statului maghiar (9,8 milioane de locuitori) e unul simplu, monocentric. Capitala, ce concentrează aproape 1,8 milioane de persoane, a generat cea mai mare aglomeraţie urbană din zona analizată (2,6 milioane de locuitori). Atât de mare e forţa de atracţie a Budapestei, încât nici un oraş secundar nu a avut capacitatea de a-şi crea propria lui structură teritorială de talie regională. Dunántúl şi Alfoldul, separate de Dunăre, deşi foarte prezente în discursul despre statul vecin, reprezintă mai degrabă repere fizico-geografice, şi nu teritorialităţi pe deplin închegate. Le lipsesc elementele primordiale ale teritorialităţii - centralităţile. Ambele sunt dependente de Budapesta, centralitatea ce pare a fi suficientă arhitecturii teritoriale maghiare. Dintre cele 7-8 oraşe de peste 100 de mii de locuitori, cele mai importante la nivelul teritorialităţilor intermediare sunt Debrecen (201 mii locuitori), Szeged, Miskolc, Pecs şi Gyor.

Diluarea frontierelor naţionale în construcţia teritorială a UE schimbă profund datele ecuaţiei structurilor urbane care au făcut până acum obiectul analizei. Deşi la nivel naţional unele dintre acestea sunt profund monocentrice (cazul Ungariei), iar altele etalează doar un policentrism incipient, la nivel transnaţional structurile teritoriale ale Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Ungariei se alătură celor determinate de Viena sau de marile metropole regionale germane (Munchen, Nurnberg, Stuttgart etc.) în construcţia unor clustere ce vor consolida caracterul policentric al UE. (Pe săptămâna viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie

Dan CONSTANTIN

300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie

Iată ce s-ar putea face cu o mai bună colectare a TVA! Rezolvarea acestei probleme ar crea o sursă importantă de venit la buget, şi nu ar mai fi nevoie de creşterea impozitului pe venituri.

opinii

Biberonul

Nichita DANILOV

Biberonul

Mult timp am fost obsedat de casa copilăriei mele. Ea îmi revenea deschizându-şi larg uşile până şi în vis. Dacă se întâmpla însă să-i trec pragul, mă simţea străin. Nici un lucru pe care-l cunoşteam nu se mai afla la locul său, căci spaţiul intim din interiorul casei se transforma într-un adevărat labirint, prin care înaintam încercând să-mi reconstitui anumite scene petrecute în copilărie.

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

Ciprian IFTIMOAEI

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

În vreme ce, în Ucraina, obiective civile şi militare sunt făcute una cu pământul de invadatorii ruşi, în România zonelor metropolitane (polii de creştere economică) se lansează proiecte imobiliare pe bandă rulantă. 

Mamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren

Michael ASTNER

Mamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren

De la Vinţu de Jos până la Cluj am fost ba trei, ba patru persoane în compartiment. De la Cluj am rămas doar cu o „băbuţă” (aşa i-am zis eu în mintea mea, femeia, bine păstrată şi sprintenă, să tot fi avut cel mult 75 de ani) urcată (am înţeles dintr-o convorbire telefonică de-a ei) de la Deva (şi care mergea şi ea până la capăt, până la Iaşi, adică). 

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.