anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

Marile oraşe şi structurile regionale ale estului UE (VI)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Fiind componente ale unor stucturi teritoriale superioare pe tot parcursul perioadei moderne şi în cea mai mare parte a celei contemporane, Slovenia şi Croaţia sunt bine cuplate cu sistemele teritoriale regionale şi naţionale vecine.

Deşi e o ţară cu mai puţin de 4,1 milioane de locuitori, Croaţia are o structură teritorială complexă. Acest fapt e determinat deopotrivă de bariera naturală a Alpilor Dinarici, dar şi de favorabilităţile relaţionale induse de litoralul Adriatic - în partea vestică şi valea Savei - în partea nordică şi nord-estică. Acestor repere geografice li s-a suprapus o istorie teritorială complicată, fapt ce a generat cel puţin două sisteme urbane regionale. Cel mai important e cel nordic, centrat pe Zagreb (812 mii locuitori în oraşul propriu-zis, 1 milion - întreaga aglomeraţie), metropolă secondată de Rijeka (aproximativ 130 mii de locuitori şi 175 mii cu întreaga aglomeraţie) - centrul urban al unui subsistem urban bine individualizat în partea nordică a litoralului adriatic - şi Osijek (aproximativ 90 de mii de locuitori în oraşul propriu-zis şi 100 de mii cu întreaga aglomeraţie) în zona nord-estică a Croaţiei. Un al doilea sistem urban regional se etalează în zona litoralului Dalmaţiei. Cel mai important pol e Splitul (170 mii de locuitori în oraşul propriu-zis şi peste 300 de mii în aglomeraţia urbană); alte trei oraşe de talie mijlocie îl secondează - Zadar, Sibenik şi Dubrovnik.

Slovenia (2,1 milioane de locuitori) e cea mai mică ţară din partea sudică a arealului asupra căruia ne-am focalizat analiza. Ljubljana, oraşul primordial al sistemului teritorial, e şi cea mai puţin populată capitală a întregii regiuni. Doar 290 de mii de locuitori are Ljubljana, care etalează însă un areal urban funcţional relativ consistent (peste 500 de mii de locuitori). Mariborul (aproximativ 112 mii de locuitori în aglomeraţia sa urbană) şi alte 5 oraşe medii (între 25-37 mii de locuitori) secondează Capitală.

În ciuda dimensiunii reduse, Slovenia are unul dintre cel mai bine conectate sisteme urbane ale întregului areal. De fapt, este parte a unei metastructuri urbane policentrice trans-naţionale de talie importantă. La aproximativ 100 de kilometri de Capitală se află Trieste - un oraş italian, port la Marea Adriatică, situat la graniţa cu statul sloven, ce formează o aglomeraţie de aproximativ 420 de mii de locuitori. De fapt, Koper, cel mai însemnat oraş de pe litoralul sloven, a devenit parte a structurii urbane a oraşului italian. La o distanţă similară se află capitala Carintiei (Austria), Klagenfurth (115 mii locuitori), Zagrebul şi Rijeka se află la numai 120-130 de kilometri, Graz (344 mii locuitori în arealul urban morfologic), capitala Stiriei, la aproximativ 190 de kilometri, iar Venezia, Padova şi Treviso - principalele componente ale uneia dintre cele mai importante aglomeraţii policentrice italiene (2,6 milioane locuitori) sunt situate la 250-260 de kilometri.

Bulgaria (7 milioane de locuitori) are un sistem urban în care dominaţia capitalei - Sofia (1,2 milioane de locuitori în oraşul propriu-zis şi 1,3 în aglomeraţia urbană) e mai discretă decât în cazul României. Poziţia sa periferică în cadrul statului bulgar, catenele montane ale Balcanilor şi Rodopilor, dar şi distanţa mare faţă de structurile teritoriale estice, cele de la Marea Neagră, fac din sistemul urban bulgar, unul relativ compartimentat. De fapt, Sofia la momentul când a devenit capitala (3 aprilie 1879) a teritoriului autonom bugar, era departe de a fi un oraş important. În ierarhia teritoriului bulgar de atunci se afla în urma oraşelor Ruse, Varna sau Shumen, iar cel mai mare oraş al teritoriului actual al Bulgariei era Plovdiv - capitala Rumeliei Orientale - ce aparţinea încă Imperiului Otoman. Alegerea unei capitale într-o poziţie aparent periferică nu a fost întâmplătoare. Din perspectiva unui stat bulgar ce ar fi cuprins şi actuala Macedonie de Nord, Sofia acumula două favorabilităţi spaţiale: în primul rând, într-o asemenea geometrie ar fi avut o poziţie centrală şi, în al doilea rând, era un oraş etapă pe cel mai important drum al Balcanilor, cel ce e şi la ora actuală cea mai importantă relaţie a Istanbulului cu Europa centrală.

Sofia e secondată de două oraşe cu dimensiuni asemănătoare - Plovdiv şi Varna (ambele cu aglomeraţii de peste 350 de mii de locuitori, municipalităţile propriu-zise fiind doar cu puţin mai reduse). Dintre aceste două oraşe, cel mai consolidat din perspectiva relaţiilor cu teritoriul polarizat e Varna. Situat departe de capitală, şi-a creat un hinterland de dimensiuni regionale în nord-estul ţării. Economia oraşului e susţinută şi de importanţa turistică, aeroportuară şi portuară.

Plovdivul, situat mai aproape de capitală (sub 150 km), în cazul câtorva servicii (relaţiile aeroportuare, de exemplu), se subordonează acesteia. Apropierea creează însă şi avantaje teritoriale. Faptul că frâna distanţei între Sofia şi Plovdiv s-a redus simţitor - datorită construcţiei unui sistem coerent de autostrăzi în Bulgaria Sudică, dar şi existenţa unei reţele relativ dense de oraşe medii, creează condiţiile emergenţei structurilor policentrice.

Alte trei oraşe (Burgas, Ruse, Stara Zagora) ocupă poziţii intermediare între palierele urbane superioare şi oraşele a căror poziţie terţiară în sistem nu poate fi contestată. Dintre acestea, Burgasul (peste 200 de mii de locuitori) e cel mai dinamic. Şi-a valorificat din plin poziţia sa litorală, devenind cel mai mare centru turistic şi portuar al Bulgariei, iar aeroportul său, dominat de cursele charter, se situează pe poziţia a doua în ierarhia Bulgariei, după cel sofiot. Hinterlandul său regional e mai degrabă redus şi se subordonează adesea serviciilor teritoriale (învăţământ superior sau serviciile medicale) mai bine reprezentate în Varna. Pe lângă aceşti poli urbani, mai există încă 20 de oraşe medii (cu o populaţie cuprinsă între 30-90 mii locuitori) ce realizează armătura sistemului urban al ţării vecine.

Despre caracteristicile sistemului urban românesc, data viitoare.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de AUR şi sporturile

Nicolae GRECU

Generaţia de AUR şi sporturile

Stimaţi iubitori de fotbal şi sporturi din spaţiul carpato-danubian-pontic, realizăm acum că noi, condeierii, pixarii şi tastatorii în domeniu am greşit în masă în aprecierile noastre.

opinii

Creşterea oraşului

arh. Ionel OANCEA

Creşterea oraşului

După reculul din anii postcomunişti, când falimentul industriei ieşene a distrus zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea Iaşului a fost previzibilă. În fapt este marele pol de atracţie al regiunii Nord-Est şi unul dintre cele mai mari din ţară.

Lumina de la capătul Luminiţei

pr. Constantin STURZU

Lumina de la capătul Luminiţei

Aşa cum ni se relatează în pericopa evanghelică ce se citeşte mâine în bisericile ortodoxe (de la Ioan 4, 5-42), Iisus are un dialog deloc comod cu o femeie ce venise să scoată apă de la o fântână din Samaria, de lângă cetatea Sihar, acolo unde Domnul, ostenit de călătorie, se aşezase în aşteptarea ucenicilor plecaţi să cumpere de mâncare.

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Articolul se referă pe scurt la apariţia componentei romanice a conştiinţei inaţionale a românilor.

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.