Marile posturi din UE se împart azi la Bruxelles: von der Leyen, la un pas de a păstra șefia Comisiei Europene / Doi candidați au probleme juridice

luni, 17 iunie 2024, 11:40
6 MIN
 Marile posturi din UE se împart azi la Bruxelles: von der Leyen, la un pas de a păstra șefia Comisiei Europene / Doi candidați au probleme juridice

Liderii Uniunii Europene vor dezbate luni la Bruxelles obiectivele politice pentru următorii cinci ani, de la apărare la economie, și, mai ales, vor stabili persoanele care vor urma să ocupe posturile de conducere din UE. Un acord de principiu în această privință pare să fi fost luat deja, Ursula von der Leyen urmând să rămână la conducerea Comisiei Europene pentru un al doilea mandat de cinci ani, potrivit Reuters și Politico.

Reuniunea informală care va avea loc luni seară la Bruxelles va fi prima întâlnire a liderilor statelor membre după alegerile pentru Parlamentul European, care s-au dovedit a fi benefice pentru partidele de centru-dreapta și naționaliștii de dreapta din mai multe state membre, dar umilitoare pentru președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz.

În vreme ce șefii de state și de guverne urmează să discute luni despre cine ar trebui să fie următorii președinți ai Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European, deciziile par a fi luate deja, potrivit informațiilor apărute săptămâna trecută.

Astfel, actuala președintă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen se află într-o poziție bună pentru a obține un al doilea mandat la conducerea executivului UE, susținută de rezultatul bun obținut de Partidul Popular European (PPE), formațiunea sa de centru-dreapta.

Treisprezece dintre cei 27 de lideri ai UE provin din partide aparținând PPE. Cu sprijinul Franței și al Germaniei, ea ar avea majoritatea calificată de care are nevoie pentru a fi nominalizată.

Franța a luat anterior în calcul alternative la von der Leyen, dar, în contextul alegerilor parlamentare anticipate convocate de Macron pentru 30 iunie, guvernul său preferă acum stabilitatea UE.

Fostul prim-ministru portughez Antonio Costa ar urma să devină următorul președinte al Consiliului European, ceea ce ar însemna că socialistul ar prezida summiturile începând din decembrie.

După alegerile europene, socialiștii sunt al doilea grup ca mărime din Parlamentul European

Prim-ministra estoniană Kaja Kallas, o liberală, este și ea în cărți pentru a fi numită în postul de înaltul reprezentant pentru afaceri externe. Algoritmul asigură astfel o repartizare geografică și politică echilibrată a posturilor în cadrul blocului.

Iar actuala președintă a Parlamentului European, Roberta Metsola, va rămâne la conducerea instituției, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Scholz nu vrea alianță cu extrema-dreaptă. Nici măcar cu Melon

Cancelarul germani Olaf Scholz a semnalat că un acord pe tema posturilor va obținut rapid.

„Acum se vor lua foarte repede decizii cu privire la cele mai importante posturi care trebuie ocupate în Europa pentru ca Uniunea Europeană să poată acționa”, a declarat cancelarul într-un interviu acordat publicațiilor din trustul Axel Springer, în marja summitului G7 din Italia, scrie Politico.

Scholz, care nu a susținut-o în mod public pe șpefa Comisiei Europene, a declarat că „există toate indiciile că Ursula von der Leyen va putea îndeplini un al doilea mandat” în urma alegerilor.

„După cum știți, guvernul pe care îl conduc a făcut posibil acest lucru în propriul acord de coaliție”, a spus Scholz. „În acest sens, cred că acum este vorba de a reuni totul foarte rapid și coerent. Și vom reuși”, a mai spus el.

De asemenea, liderul german a dat de înțeles că von der Leyen ar trebui să se ferească de alianțele cu partidele de extremă dreapta.

Vorbind despre prim-ministra italiană Giorgia Meloni, care a găzduit summitul G7 din această săptămână în Puglia, Scholz a spus că „nu este un secret” că aceasta se află „la extrema dreaptă a spectrului politic”.

Există „diferende politice care sunt destul de evidente și care înseamnă, de asemenea, că lucrăm în familii de partide foarte diferite”, a adăugat el.

„Iar când vine vorba de Europa, de exemplu, cred că este foarte important ca viitorul președinte al Comisiei să se poată baza pe partidele democratice tradiționale din Parlamentul European, adică pe conservatorii care fac parte din Partidul Popular European, pe social-democrați și pe liberali”, a spus Scholz.

Problemele juridice ale Ursulei von der Leyen

Unele semne de întrebare rămân. Candidaţii aflaţi pe primul loc atât pentru Consiliul European, cât şi pentru Comisia Europeană au o asemănare izbitoare: amândoi fac obiectul unor investigaţii în curs de desfăşurare, notează Politico, citat de News.ro.

Ursula von der Leyen trebuie să lămurească rolul ei în ceea ce a fost denumit Pfizergate – un scandal legat de faptul că nu a dezvăluit schimburile sale de mesaje, în timpul pandemiei, cu directorul general al companiei farmaceutice Pfizer, comentează Politico.

Încă din perioada în care a lucrat la Ministerul german al Apărării, von der Leyen a avut probleme din cauza utilizării SMS-urilor. Înainte ca von der Leyen să fie trimisă la Bruxelles, Ministerul Apărării din Germania pe care îl conducea se confrunta cu o anchetă a Bundestagului pentru nereguli în contractele atribuite unor firme de consultanţă – dar când legislatorii au cerut să vadă telefoanele ei de serviciu ca parte a unei anchete privind aceste contracte, s-a descoperit că datele din telefoane fuseseră şterse.

Cel mai recent scandal a izbucnit atunci când The New York Times a relatat că von der Leyen a schimbat mesaje text cu şeful Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare celui mai mare contract pentru vaccinuri din UE, în plină pandemie de Covid-19. Ziarul a dat în judecată Comisia în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru refuzul acesteia de a publica aceste mesaje.

Anchetatorii de la Parchetul European au preluat în ultimele luni o investigaţie care decurge dintr-un proces separat intentat de Frédéric Baldan împotriva lui von der Leyen, potrivit unor documente juridice consultate de Politico. Baldan, un lobbyist belgian pentru companii chineze, a dat-o în judecată pe preşedinta Comisiei, acuzând-o de „interferenţă în funcţiile publice, distrugerea SMS-urilor, corupţie şi conflict de interese”, iar o audiere în acest caz a fost amânată pentru luna decembrie.

Ancheta în desfășurare care îl vizează pe Costa

Fostul prim-ministru portughez Costa, favoritul pentru postul de conducere de la Consiliul European, are și el probleme.

În timp ce Costa este apreciat de şefii de stat şi de guvern ai UE şi are un palmares de negociator abil – genul de negociator de care este nevoie pentru a debloca discuţiile complexe din Consiliu -, el face în continuare obiectul unei anchete judiciare în curs de desfăşurare în ţara sa.

Costa nu a fost acuzat în mod oficial de nicio infracţiune, dar este în continuare investigat în cadrul unei anchete de amploare privind traficul de influenţă – ceea ce a dus la demisia sa din fruntea guvernului portughez, în noiembrie anul trecut.

Procurorii susţin că membrii guvernului lui Costa au adaptat legislaţia pentru a avantaja atribuirea unor contracte în materie de energie şi mediu, ceea ce a condus la inculparea unuia dintre miniştrii săi şi a şefului său de cabinet. Numele premierului Costa a fost menţionat de suspecţi în mai multe interceptări telefonice, ceea ce i-a determinat pe procurori să cerceteze ce ar fi putut şti despre această schemă.

Detaliile anchetei asupra lui Costa rămân clasificate, în timp ce acesta neagă orice abatere. Susţinătorii săi de la Lisabona şi de la UE insistă asupra faptului că dosarul împotriva sa este slab, iar dacă procurorii portughezi nu l-au acuzat de nicio infracţiune înseamnă că nu dispun de probe pentru a face acest lucru.

Însă, pe de altă parte, procurorii nu au renunţat la investigaţia asupra lui Costa, iar adversarii candidatului portughez spun că ar fi o imagine proastă ca o persoană cu probleme juridice să ajungă într-unul dintre cele mai prestigioase posturi din UE.

Această argumentaţie ar putea fi exploatată de ţările nordice, care încearcă să promoveze candidatura premierului danez Mette Frederiksen, considerată mai apropiată de poziţiile lor în materie de apărare şi migraţie.

Acordul Parlamentului European

După discuțiile de luni, liderii europeni urmează să își confirme oficial aceste alegeri în cadrul summitului UE din 27-28 iunie.

Important, Von der Leyen va avea nevoie de sprijinul Parlamentului European, care va vota în prima sa sesiune din 16 iulie.

Toți cei 27 de membri ai Comisiei, inclusiv șefa politicii externe, au nevoie, de asemenea, de sprijin parlamentar.

Luni, liderii UE ar trebui să discute și despre următorul ciclu legislativ de cinci ani, punând accentul pe valorile comune, apărare și competitivitatea economică. La summitul de la sfârșitul lunii iunie, aceștia urmează să își confirme orientările privind „agenda strategică”.

În scurt timp, liderii ar trebui să primească un raport al lui Mario Draghi, fostul premier italian și președinte al Băncii Centrale Europene, privind stimularea perspectivelor economice ale UE.

Într-un discurs ținut vineri, acesta a declarat că blocul comunitar are nevoie de energie mai ieftină și de o uniune a piețelor de capital pentru a orienta economiile private către investiții.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii