Mărirea şi decăderea „Împăratului”: portretul unuia dintre marii sforari ai Iaşului postcomunist

joi, 05 noiembrie 2020, 03:01
4 MIN
 Mărirea şi decăderea „Împăratului”: portretul unuia dintre marii sforari ai Iaşului postcomunist

În vremurile sale bune, conu Mişu ajunsese unul dintre cei mai influenţi ieşeni. Bine înfipt atât în mediul politic, cât şi în cel judiciar, despre cel supranumit „Împăratul” s-a spus că a pus miniştri şi a numit judecători, chiar dacă el era, aparent, un simplu avocat. Prieten atât cu politicienii, cât şi cu interlopii, Mihail Vlasov a fost măcinat puţin câte puţin de anchetele DNA din ultimii ani, trei la număr, care l-au lăsat, până la urmă, fără două dintre lucrurile pe care l-a iubit cel mai mult în viaţă: banii de jocuri şi luxul de a fi liber

 

Mihai Vlasov a intrat în capitalism cu o condamnare pentru luare de mită, primită pe când era judecător. În perioada ceauşistă, „Mişu” a fost prins cu o şpagă de 70.000 de lei, o sumă colosală pentru acea vreme, echivalentul unei Dacii noi. Ar fi primit banii în calitatea sa de judecător. A stat doar doi ani în arest, reuşind să îşi spele numele şi să fie achitat de fapta de corupţie în justiţia tulbure de la începutul democraţiei. Despre acea perioadă, Vlasov avea să scrie, în propriul CV: „arestat de statul comunist şi lipsit de libertate 2 ani, achitat în 1990 ca nevinovat”. După revoluţie a devenit avocat şi, uşor-uşor, a început să facă bani. La mijlocul anilor ’90 întoarcea deja banii cu lopata, şi avea poate cea mai luxoasă casă a acelor ani, din Iaşi. La finele acelei decade, Vlasov era în mijlocul unui scandal imens după ce Monitorul, actualul Ziarul de Iaşi, dezvăluia că încerca să preia abuziv un hotel cochet dintr-o zonă centrală a Iaşului.

FOTO: Vila de 800 mp ridicată de Vlasov pe Sărărie, imediat după ‘90, era de o opulenţă uluitoare pentru acei ani săraci pentru marea majoritate a ieşenilor. La această reşedinţă familia Vlasov avea covor roşu la intrare, dar şi o gheretă de portari, ce lucrau în schimburi

Intrarea în politică

Adevărata influenţă a lui Vlasov a venit odată cu apropierea sa de mediul politic. Mişu s-a aciuat în preajma liderilor liberali din Moldova, legătura fiind oficializată odată cu căsătoria uneia dintre fiice, Vanda, cu ministrul liberal Cristian David. În 2007, „Împăratul” a ajuns la Bucureşti, ca preşedinte al Camerei Comerţului şi Industrie a României (CCIR). Un an mai târziu, pentru o scurtă perioadă, iulie-decembrie 2008, a fost şi deputat în Parlamentul României. În Capitală şi-a creat un adevărat cerc de influenţă prin intermediul Curţii de Arbitraj, care funcţiona în cadrul CCIR şi în care şi-au făcut loc tot felul de rubedenii şi prieteni de-ai lui Vlasov. Cu una dintre fiice soţie de ministru şi cu cealaltă având propria casă de modă, Vlasov a continuat în Bucureşti ceea ce începuse încă de când era la Iaşi: să joace la cazino. Acum însă pe picior mare. Înainte de a intrat în vizorul procurorilor, Vlasov a fost parte vătămată într-un dosar instrumentat de poliţiştii din Bucureşti împotriva clanurilor interlope „Duduianu” şi „Caran”. La dosar se arăta că Vlasov ar fi împrumutat sume imense de bani de la interlopi pentru a le juca în cazinouri. Până să fie înhăţat de DNA ajunsese să joace la ruletă direct cu cardul CCIR, de pe care a cheltuit 700.000 de lei la jocurile de noroc.

FOTO: Salonul de lux al lui Vlasov

Dosarele

În 2013, cu un an înainte să înceapă belele cu justiţia, Vlasov a ajuns şi în gura preşedintelui ţării, Traian Băsescu. La acea vreme, o bună prietenă a sa, judecătoarea Mona Pivniceru, era ministru al Justiţiei şi trebuia să numească un nou procuror general. „Nu ştiu care sunt preferaţii doamnei Pivniceru, ştiam că preferatul doamnei e pe la Camera de Comerţ. Credeţi că îl face pe domnul Vlasov procuror general? Eu ştiu că e economist, nu jurist”, spunea Băsescu.

Imperiul lui Vlasov a început să se dărâme în noaptea de 18 martie 2014. În acea noapte, DNA l-a prins în flagrant imediat după ce a primit mită 200.000 de euro de la un denunţător. Era o primă tranşă dintr-o mită totală de 1 milion de euro pe care Vlasov o ceruse de la un afacerist, pentru a-l ajuta cu o soluţie favorabilă într-un dosar de la Curtea de Arbitraj. În iunie 2015, Vlasov a fost trimis în judecată într-un alt dosar, al doilea, fiind acuzat de dare de mită. I-ar fi promis deputatului Mircea Grosu un post la Curtea de Arbitraj, pentru ca acesta să iniţieze un proiect legislativ prin care Registrul Comerţului să ajungă în subordinea CCIR, adică a sa. Alina Gorghiu sau Florin Iordache sunt câteva nume de parlamentari invocate de anchetatori în acest dosar, în care Vlasov a fost găsit vinovat definitiv, în 2016. Pentru cele două dosare, Vlasov a primit 5 ani şi 8 luni de închisoare.

FOTO: Piscina interioară, aşa ceva nu se mai văzuse în Iaşi, imediat după Revoluţie

A fost încercerat în 2015 şi eliberat condiţionat în noiembrie 2017, cu un rest de pedeapsă de 3 ani. Acel rest s-a adăugat celor 5 primiţi acum două seri de Vlasov în al treilea dosar, cel care a scos la iveală abuzurile incredibile pe care „Împăratul” le-a comis la CCIR, devenit buzunarul fără fund al lui Vlasov. 60 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 12 milioane de euro, ar fi paguba lăsată de Vlasov în daune acestei instituţii, dar şi a Romexpo SA, la care CCIR era acţionar. Un trecut infracţional fabulos, la care ieşeanul are de alaltăieri timp berechet de reflectat. 

CITIȚI și: Zarurile au fost aruncate: „Împăratul” Vlasov, 8 ani de puşcărie. Peste un an poate fi liber

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii