marti, 19.03.2024
Aşa cum românii au aşteptat în zadar sosirea americanilor (au venit, ce-i drept, dar cam târziu!), aşa şi pământenii au aşteptat invazia marţienilor până când s-au plictisit şi atunci au trimis ei diverşi emisari către planeta vecină.
Din secolul XIX şi până pe la 1960 s-a crezut că Marte este populată de o civilizaţie inteligentă. Astronomul italian Giovanni Schiaparelli, directorul Observatorul Brera de la Milano, descoperă nişte structuri pe suprafaţa planetei, pe care le numeşte canali despre care se credea că sunt creaţii artificiale (ulterior totul s-a dovedit a fi o iluzie optică complexă determinată de vizualizarea prin telescop a reliefului planetei). Alţi astronomi, precum Percival Lowell sau Edward Charles Pickering, au susţinut ideea existenţei marţienilor, iar, la un moment dat, s-a crezut că însuşi Nikola Tesla a recepţionat comunicaţii radio de pe Marte, lucru susţinut, până la un punct, de către Sir William Thomson (Lord Kelvin). De la Războiul lumilor de H. G. Wells, până la Life on Mars? (Viaţă pe Marte?) a lui David Bowie, în jurul Planetei Roşii s-a dezvoltat o adevărată cultură modernă.
Primul obiect creat de om care a ajuns acolo a fost modulul sovietic Marte 2, care s-a distrus la amartizare, pe 27 nov. 1971. Însă prima explorare a planetei fusese realizată din spaţiu de către nava Mariner 4, lansată de NASA la 28 noiembrie 1964 (şi ruşii încercaseră acelaşi lucru, în 1962, cu staţia interplanetară Marte 1, dar misiunea a fost un eşec, legătura cu nava încetând din cauza unor erori de funcţionare a antenelor de comunicaţie).
Aproape 60% din misiunile către Marte au sfârşit-o prost. În 2016, nava Schiaparelli, produsă în Italia de către Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în colaborare cu Agenţia Spaţială Rusă (Roscosmos) pentru a testa viitoarele tehnologii de amartizare, se distruge la contactul cu solul. În 1999, Mars Polar Lander, o staţie spaţială americană destinată explorării Polului Sud al planetei se zdrobeşte de solul marţian din cauza întreruperii premature a funcţionării motorului de frânare la aterizare. În 1988, sonda spaţială Mars Climate Orbiter, destinată să studieze clima, atmosfera şi modificările suprafeţei planetei, intră accidental în atmosfera marţiană şi se dezintegrează. Motivul îl reprezintă faptul că software-ul conţinea două părţi în care se foloseau unităţi de măsură diferite pentru forţă (eroare de elev de gimnaziu, dar se mai întâmplă!), provocând o abatere de 445% în sistemul de control al motorului de acţionare. Această eroare intră în categoria celor care au dus, de exemplu, în 1962, la eşecul misiunii spre Venus a sondei americane Mariner I, distrusă după 294,5 secunde de la lansare (softul conţinea un semn de punctuaţie incorect), sau la pierderea misiunii sovietice Phobos I, care avea ca scop amplasarea unui modul pe satelitul natural al lui Marte, Phobos (absenţa unei cratime a provocat transmiterea comenzii „sfârşit-de-misiune”, înainte ca nava să ajungă la destinaţie).
Atenţia asupra lui Marte a crescut odată cu misiunile din ce în ce mai spectaculoase care s-au succedat în ultimul timp, precum roverele Curiosity şi Perseverance, totul culminând cu zborul în atmosfera extrem de rarefiată a lui Marte (1% din atmosfera pământeană) a elicopterului Ingenuity (49 cm., 1,8 kg, 1,2 m diametru, 2400 rot./ min), care a efectuat primul zbor mecanic în afara Terrei (este motivul pentru care americanii au amplasat sub panoul de celule solare un fragment de muselină, de dimensiunea unui timbru, prelevat de pe aripa din stânga-jos a avionului fraţilor Wright, cu care aceştia au realizat primul zbor mecanic din lume, cu mijloace ajutătoare de la sol, în 1903). Roverele, precum şi elicopterul funcţionează pe baza inteligenţei artificiale, asistenţa în timp real fiind imposibilă, Marte aflându-se la o distanţă medie de Pamânt de 254.000.000 km, adică la aprox. 14 minute-lumină. Cu alte cuvinte, aceste aparate sunt cam „pe cont propriu”.
De asemenea, atenţia asupra lui Marte s-a amplificat şi datorită intenţiei lui Elon Musk de a realiza un zbor uman către Planeta Roşie. Este acest lucru posibil? Da, ne spune inginerul canadian Andrew Rader, director de misiuni la compania SpaceX, având un doctorat în inginerie spaţială la MIT, cu specializare în zborurile cosmice de lungă durată. El ne prezintă trei scenarii: 1. Asamblarea unei/ unor nave în spaţiul cosmic, cu tot materialul necesar efectuării drumului dus-întors; 2. Varianta minimalistă, care constă în trimiterea unor rachete direct spre Marte, urmând ca acolo să se sintetizeze, din resurse marţiene, combustibilul, din metan şi oxigen, necesar călătoriei de întoarcere; 3. Construirea unei rachete suficient de puternice pentru a lansa direct o navă interplanetară de mari proporţii. Se pare că aceasta este calea pe care va merge Elon Musk în drumul său spre Marte. Oricum, pe Marte nu se pleacă oricând, ci în intervalul „ferestrelor de lansare”, care au o periodicitate de aprox. doi ani şi două luni, atunci când distanţa Pământ-Marte se reduce astfel încât să se poată efectua un zbor cu energie minimă. Astfel, viitoarele lansări efectuate de NASA, ESA şi Roscosmos vor avea loc în 2022-2023.
Până acum, Marte a fost şi este studiată din spaţiu sau de la sol de către şase agenţii spaţiale din Statele Unite, Uniunea Sovietică (Rusia nu a avut, încă, misiuni de succes pe Marte), Europa (ESA), India, Emiratele Arabe Unite şi China.
Marte este, printre altele, şi planeta bărbaţilor, aşa cum aflăm din best-sellerul lui John Gray, „Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de Venus”. Doi scriitori români, Simona Tache şi Mihai Radu au o opinie uşor diferită, ei scriind două cărţi minunate pe care le-au publicat iniţial în serial în revista Caţavencii: „Bărbaţii vin de pe Marte, femeile de la coafor” şi „Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut”.
Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |