Marte
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Marte

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

Aşa cum românii au aşteptat în zadar sosirea americanilor (au venit, ce-i drept, dar cam târziu!), aşa şi pământenii au aşteptat invazia marţienilor până când s-au plictisit şi atunci au trimis ei diverşi emisari către planeta vecină.

Din secolul XIX şi până pe la 1960 s-a crezut că Marte este populată de o civilizaţie inteligentă. Astronomul italian Giovanni Schiaparelli, directorul Observatorul Brera de la Milano, descoperă nişte structuri pe suprafaţa planetei, pe care le numeşte canali despre care se credea că sunt creaţii artificiale (ulterior totul s-a dovedit a fi o iluzie optică complexă determinată de vizualizarea prin telescop a reliefului planetei). Alţi astronomi, precum Percival Lowell sau Edward Charles Pickering, au susţinut ideea existenţei marţienilor, iar, la un moment dat, s-a crezut că însuşi Nikola Tesla a recepţionat comunicaţii radio de pe Marte, lucru susţinut, până la un punct, de către Sir William Thomson (Lord Kelvin). De la Războiul lumilor de H. G. Wells, până la Life on Mars? (Viaţă pe Marte?) a lui David Bowie, în jurul Planetei Roşii s-a dezvoltat o adevărată cultură modernă.

Primul obiect creat de om care a ajuns acolo a fost modulul sovietic Marte 2, care s-a distrus la amartizare, pe 27 nov. 1971. Însă prima explorare a planetei fusese realizată din spaţiu de către nava Mariner 4, lansată de NASA la 28 noiembrie 1964 (şi ruşii încercaseră acelaşi lucru, în 1962, cu staţia interplanetară Marte 1, dar misiunea a fost un eşec, legătura cu nava încetând din cauza unor erori de funcţionare a antenelor de comunicaţie).

Aproape 60% din misiunile către Marte au sfârşit-o prost. În 2016, nava Schiaparelli, produsă în Italia de către Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în colaborare cu Agenţia Spaţială Rusă (Roscosmos) pentru a testa viitoarele tehnologii de amartizare, se distruge la contactul cu solul. În 1999, Mars Polar Lander, o staţie spaţială americană destinată explorării Polului Sud al planetei se zdrobeşte de solul marţian din cauza întreruperii premature a funcţionării motorului de frânare la aterizare. În 1988, sonda spaţială Mars Climate Orbiter, destinată să studieze clima, atmosfera şi modificările suprafeţei planetei, intră accidental în atmosfera marţiană şi se dezintegrează. Motivul îl reprezintă faptul că software-ul conţinea două părţi în care se foloseau unităţi de măsură diferite pentru forţă (eroare de elev de gimnaziu, dar se mai întâmplă!), provocând o abatere de 445% în sistemul de control al motorului de acţionare. Această eroare intră în categoria celor care au dus, de exemplu, în 1962, la eşecul misiunii spre Venus a sondei americane Mariner I, distrusă după 294,5 secunde de la lansare (softul conţinea un semn de punctuaţie incorect), sau la pierderea misiunii sovietice Phobos I, care avea ca scop amplasarea unui modul pe satelitul natural al lui Marte, Phobos (absenţa unei cratime a provocat transmiterea comenzii „sfârşit-de-misiune”, înainte ca nava să ajungă la destinaţie).

Atenţia asupra lui Marte a crescut odată cu misiunile din ce în ce mai spectaculoase care s-au succedat în ultimul timp, precum roverele Curiosity şi Perseverance, totul culminând cu zborul în atmosfera extrem de rarefiată a lui Marte (1% din atmosfera pământeană) a elicopterului Ingenuity (49 cm., 1,8 kg, 1,2 m diametru, 2400 rot./ min), care a efectuat primul zbor mecanic în afara Terrei (este motivul pentru care americanii au amplasat sub panoul de celule solare un fragment de muselină, de dimensiunea unui timbru, prelevat de pe aripa din stânga-jos a avionului fraţilor Wright, cu care aceştia au realizat primul zbor mecanic din lume, cu mijloace ajutătoare de la sol, în 1903). Roverele, precum şi elicopterul funcţionează pe baza inteligenţei artificiale, asistenţa în timp real fiind imposibilă, Marte aflându-se la o distanţă medie de Pamânt de 254.000.000 km, adică la aprox. 14 minute-lumină. Cu alte cuvinte, aceste aparate sunt cam „pe cont propriu”.

De asemenea, atenţia asupra lui Marte s-a amplificat şi datorită intenţiei lui Elon Musk de a realiza un zbor uman către Planeta Roşie. Este acest lucru posibil? Da, ne spune inginerul canadian Andrew Rader, director de misiuni la compania SpaceX, având un doctorat în inginerie spaţială la MIT, cu specializare în zborurile cosmice de lungă durată. El ne prezintă trei scenarii: 1. Asamblarea unei/ unor nave în spaţiul cosmic, cu tot materialul necesar efectuării drumului dus-întors; 2. Varianta minimalistă, care constă în trimiterea unor rachete direct spre Marte, urmând ca acolo să se sintetizeze, din resurse marţiene, combustibilul, din metan şi oxigen, necesar călătoriei de întoarcere; 3. Construirea unei rachete suficient de puternice pentru a lansa direct o navă interplanetară de mari proporţii. Se pare că aceasta este calea pe care va merge Elon Musk în drumul său spre Marte. Oricum, pe Marte nu se pleacă oricând, ci în intervalul „ferestrelor de lansare”, care au o periodicitate de aprox. doi ani şi două luni, atunci când distanţa Pământ-Marte se reduce astfel încât să se poată efectua un zbor cu energie minimă. Astfel, viitoarele lansări efectuate de NASA, ESA şi Roscosmos vor avea loc în 2022-2023.

Până acum, Marte a fost şi este studiată din spaţiu sau de la sol de către şase agenţii spaţiale din Statele Unite, Uniunea Sovietică (Rusia nu a avut, încă, misiuni de succes pe Marte), Europa (ESA), India, Emiratele Arabe Unite şi China.

Marte este, printre altele, şi planeta bărbaţilor, aşa cum aflăm din best-sellerul lui John Gray, „Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de Venus”. Doi scriitori români, Simona Tache şi Mihai Radu au o opinie uşor diferită, ei scriind două cărţi minunate pe care le-au publicat iniţial în serial în revista Caţavencii: „Bărbaţii vin de pe Marte, femeile de la coafor” şi „Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut”.

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Italia sau Finlanda?

Nicolae GRECU

Italia sau Finlanda?

Ce cale se va alege pentru naţionala României în urma Euro2020?

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

Autorul serialului rememorează în continuare cu emoţie şi descrie amănunţit primele lecţii de pe parcursul iniţierii sale în umila sectă a pescuitorilor cu undiţa de la Dunăre.

Îndemnuri de la Maica Siluana

pr. Constantin STURZU

Îndemnuri de la Maica Siluana

Tot cu gândul la Maica Siluana (1944-2021). Şi la ceea ce ne-a învăţat. Nu atât din cărţi, cât din cele trăite, experiate. Deschid un volum al său care-mi este foarte aproape de inimă: "Uimiri, rostiri, pecetluiri". Cuprinde o sută de "capete de învăţătură", de folos celui ce caută ieşirea din starea de păcat şi intrarea în bucuria lui Dumnezeu. Împărtăşesc cu voi câteva sclipiri din îndemnurile şi încredinţările sale.

Perspectivă inversă

arh. Ionel OANCEA

Perspectivă inversă

O dată cu realizarea primului plan urbanistic general al Iaşului în anii 1996-1998, managerul de atunci al proiectului a propus informatizarea regulamentelor de urbanism aferente zonelor funcţionale şi situaţiei juridice ale terenurilor astfel încât acestea să poată fi extrase automat la întocmirea certificatelor de urbanism. 

pulspulspuls

Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

Dacă tot auzim că unii cetitori se plictisesc în casă de la atâta ploaie pe afară, am zic că numai bine pe azi să vă servim la lectură ceva fain, uşurel, fără colesterol şi, evident, cu multă coenzima Q10, ca să meargă şi chircit la birou, dar şi lăfăit în fotoliu. 

Caricatura zilei

Asta zebră!

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.