Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Mărturia unei românce care a trăit pe viu coșmarul de la Beirut. Dacă rămânea acasă, murea

GALERIE
Anca Zaharia
  • Anca Zaharia
- +

Anca Zaharia are 39 de ani, împliniți săptămâna trecută, și s-a aflat în mijlocul evenimentelor tragice de la Beirut, când o explozie produsă în port din cauza unor materiale chimice a fost la un pas de a rade capitala Libanului de pe suprafața pământului. Anca este din Vâlcea și lucrează în cadrul Crucii Roșii, la biroul de Fund-Raising și de parteneriate pentru Beirut, birou, care mai acoperă, în același timp, alte 17 țări.

Anca ne-a povestit într-un interviu prin videocall, cu lacrimi în ochi, din apartamentul ei aproape distrus din centrul Beirutului, felul în care a trăit pe propria ei piele șocul exploziei, care a ucis sute de oameni și a rănit mii. Într-o țară zguduită de criza economică și de cea cauzată de pandemia de Coronavirus, în care există doar 175 de paturi alocate pentru de terapie intensivă, distrugerile provocate de explozie aruncă Libanul într-o situație fără precedent, pe care doar intervenția forțelor exterioare o mai poate face să subziste.

Anca locuiește la etajul nouă al unei clădiri din centrul Beirutului, pe strada Armenia, de unde se poate vedea cu ușurința epicentrul deflagrației. Urmele dezastrului au fost lăsate peste tot în zona metropolitană, nu există clădire neafectată de explozie, iar apartamentul ei pare că a trecut printr-un cutremur devastator. Anca povestește că a avut noroc că nu s-a aflat acasă în momentul exploziei, pentru că astăzi nu ar mai fi fost ”pe fir” cu noi, să ne relateze de la fața locului. Plânge nu din cauza disperării față de situația ei proprie, pentru că ea este în siguranță, nu a fost rănită și are un acoperiș deasupra capului, asigurat de instituția la care lucrează, dar este marcată de urmările evenimentului, de victimele – moarte sau vii – ale exploziei – de miile de oameni care au rămas fără locuință și făra sursă de venit, când tot ce mai au e doar cerul de deasupra capului. În ciuda acestor aspecte de viață și de moarte, Anca ne arată și ne povestește cu vocea sugrumată de lacrimi, prin intermediul videocall-ului, imagini de pe stradă cu armate de oameni, voluntari care s-au mobilizat în ajutorarea semenilor.

Anca se afla la parterul unui bloc la momentul exploziei, iar instinctul i-a dictat să se culce la pământ, să-și acopere capul cu mâinile. Primul gând, al ei și al tuturor, a fost că Beirutul este ținta unui atac cu bombă. ”Eram în centru, la aproximativ 2 kilometri de port, Beirutul e foarte mic, și am avut noroc că m-am aflat într-un loc apărat de clădirile înalte din jur. S-a simțit ca un cutremur puternic, s-au spart geamurile… Slavă cerului că m-am culcat la pământ, instinctiv. Probabil, inconștient, mi-au venit în minte câteva măsuri de urgență precum cele din avion, înainte de decolare. Până la ora 17.00 fusesem acasă, iar explozia a avut loc la ora 18.00. Prima dată am crezut că a fost o bombă. Mă simt foarte norocoasă că am scăpat. Imediat după ce a trecut șocul am sunat un coleg și prieten care a lucrat ca Disaster Management Coordinator ca să-mi spuna ce să fac, pentru că, în astfel de momente, uiți toate instrucțiunile, toate trainingurile. În mod normal, în situații de urgență, trebuie să te depărtezi cât mai mult de locul dezastrului, să mergi în direcția opusă. Nu mai știam ce să fac, GPS-ul nu merge bine aici, cu atât mai puțin după explozie, și nici nu știam ce s-a întâmplat, a fost foarte complicat. Am plecat pe jos spre casă și am văzut că în port s-a întâmplat dezastrul. Pe drum, în șocul exploziei, am văzut răniții, distrugerile, am văzut cum erau scoși oamenii de sub ruine. Acum sunt armate de voluntari pe străzi care ajută oamenii, mobilizarea de aici e fantastică, toti sunt înarmați cu lopeți. Eu, personal, m-am îngropat în muncă, m-am gândit că trebuie să contribui și eu la ajutorarea celorlalți, să susținem cum putem Crucea Roșie libaneză să strângă fonduri, pentru că situatia e foarte gravă – țara se confruntă cu criza economică, cu cea cauzată de covid și acum cu cea provocată de explozie.

 

Continuarea, pe alistmagazine.ro

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri