Mărul discordiei: Pilonul II și III de pensii – schimbările recente stârnesc nemulțumiri între români? Economist ieșean: „Nu e un lux și nici moft. E un drept”

Această schimbare a stârnit discuții și întrebări: ce înseamnă pentru românii care contribuie de ani de zile la aceste fonduri și cât de sigur este că banii lor vor fi disponibili la momentul pensionării? Specialiștii asigură, însă, că este o măsură de protecție a economiilor și a stabilității sistemului de pensii. La Iași, spre exemplu, fiecare participant la Pilonul II a contribuit, în medie, cu 483 de lei pe lună până la finalul lunii iunie, iar în primul semestru al anului 2025, totalul sumelor colectate a ajuns la 38 de milioane de lei. În Capitală, contribuțiile lunare medii sunt mai mari, de 592 de lei pe participant, urmată de județele Timiș și Ilfov. La polul opus se află Vrancea, Harghita și Maramureș, cu aproximativ 354–355 de lei lunar, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

• Citește și: Pilonul II: 448 lei lunar pentru pensie, dacă lucrezi în Iași. Este o sumă mai mare decât media națională – Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene

Schimbarea legii a stârnit discuții și nemulțumiri în rândul românilor

La sfârșitul lunii iunie 2025, peste 8 milioane de români contribuiau la Pilonul II, pensia obligatorie. În primele șase luni s-au înscris aproape 117.000 de persoane noi, iar fondurile au plătit aproximativ 848 milioane lei participanților sau beneficiarilor, majoritatea pentru cei care au deschis dreptul la pensie, dar și pentru urmașii participanților decedați sau pentru cei cu invaliditate.

Pilonul III, sistemul facultativ, a atras la rândul lui tot mai mulți români: peste 912.000 în iunie, cu contribuții medii lunare de 167 lei și plăți totale de 446 milioane lei în primele șase luni. Fondurile investesc în titluri de stat, acțiuni și alte instrumente financiare. Mulți participanți la Pilonul III au fost însă surprinși să afle că nu pot retrage imediat toți banii. Deși sistemul le permite să contribuie după bunul plac, modificarea legii a generat nemulțumiri pentru cei care se așteptau să aibă acces imediat și  integral la economii.

Ce transmit economiștii?

Totuși, economiștii spun că retragerea imediată a banilor, toată suma, ar slăbi sistemul și ar pune în pericol economiile tuturor. Economistul Dan Chirleșan, profesor de Finanțe-Bănci la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, amintește că banii din Pilonul II nu sunt ai statului, ci ai fiecărui român care contribuie. Acești bani sunt păstrați și investiți în fonduri private sigure, iar pe măsură ce trece timpul, se înmulțesc și devin o sumă reală și concretă pe care oamenii o vor avea la pensionare, spune el.

• Citește și: De ce banii primiți într-o singură tranșă la pensie și milionul de locuințe ieftine promise de George Simion au în comun aceeași capcană – Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene

„Pilonul II reprezintă un sistem de economisire individuală și capitalizare care completează Pilonul I, cel public, bazat pe solidaritatea între generații. Diferența fundamentală este că banii din Pilonul II aparțin contribuabilului, nu statului. Ei sunt investiți în fonduri private reglementate strict, se multiplică în timp și devin o resursă reală și tangibilă la momentul pensionării. Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a explicat foarte clar că Pilonul II este «ancora de stabilitate financiară a României» într-un context demografic defavorabil: tot mai puțini contribuabili și tot mai mulți pensionari. Fără Pilonul II, presiunea asupra bugetului public va deveni, inevitabil, insuportabilă”, ne-a explicat profesorul universitar Dan Chirleșan.

„Sumele acumulate în Pilonul II nu reprezintă depozite bancare”

El spune că discuția despre Pilonul II pornește din două perspective diferite. BNR, prin Valentin Lazea, vede sistemul din punct de vedere economic: contează responsabilitatea individuală, acumularea de bani și sustenabilitatea pensiilor. În schimb, Lia Savonea, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, privește banii ca pe resurse ale statului și contestă legea pe motiv că ar afecta proprietatea publică și privată a statului.

Chirleșan accentuează faptul că banii din Pilonul II aparțin contribuabililor, nu statului, și că legea îi protejează.

„Un alt aspect esențial, adesea neînțeles, este că sumele acumulate în Pilonul II nu reprezintă depozite bancare. Ele nu stau în conturi, ci sunt investite dinamic în economie, prin instrumente financiare cu un grad moderat de risc și randament sustenabil – în titluri de stat, obligațiuni corporative, acțiuni listate la bursă sau fonduri mutuale care finanțează proiecte naționale. Prin aceste investiții, Pilonul II contribuie direct la finanțarea economiei românești: sprijină companii, creează locuri de muncă și stabilizează piața de capital”, ne face să înțelegem economistul ieșean.

• Citeste si: Bani dați degeaba pe adeverințe: statul nu are fonduri pentru majorări la recalculare. În județul Iași sunt peste 17.000 de pensionari afectați – Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene

Mai mult, statul beneficiază indirect, arată Chirleșan, deoarece administratorii cumpără periodic titluri și obligațiuni de stat, ajutând la finanțarea bugetului în mod stabil. Pilonul II nu concurează statul, ci îl sprijină prin reinvestirea resurselor. Dacă s-ar permite retrageri integrale, mecanismul s-ar slăbi, ceea ce ar pune în pericol atât siguranța financiară a oamenilor, cât și buna funcționare a economiei, atrage economistul atenția.

Politicienii – marii absenți ai educației financiare

„Dar cea mai mare responsabilitate rămâne pe umerii politicienilor. Ei ar trebui să fie primii care să explice, răbdător și credibil, cum funcționează Pilonul II și ce beneficii aduce. În schimb, aleg prea des să îl sacrifice pentru a acoperi deficitul bugetar pe termen scurt.

Este un joc periculos, o miopie economică ce compromite viitorul generațiilor care azi muncesc. Politicienii nu au avut curajul să recunoască deschis că Pilonul I este tot mai greu de susținut într-o societate cu îmbătrânire accelerată și emigrație masivă. În lipsa onestității, oamenii simt că li se ascunde ceva și devin vulnerabili la manipulări”, consideră profesorul universitar.

Chirleșan a completat: „Pilonul II nu este un lux și nici un moft. Este un drept al cetățeanului și o garanție a demnității la bătrânețe. Iar cei care refuză să recunoască acest lucru poartă nu doar o vină politică, ci și una morală.”

Ce reacție are președintele Asociației Pensiilor Administrate Privat

Plata unică pare foarte tentantă, spune și Radu Crăciun, președintele Asociației Pensiilor Administrate Privat, dar avertizează că acest lucru ar putea bloca creșterea contribuțiilor și ar afecta sustenabilitatea sistemului.

„Calea cea mai sigură și perfidă de a împiedica creșterea contribuției la Pilonul II este acceptarea retragerii banilor printr-o plată unică. Ulterior, niciun guvern nu va fi atât de inconștient încât să transfere mai mulți bani de la pensia publică, plătită eșalonat lunar, către Pilonul II pentru o plată unică. Și pe bună dreptate! Mulți dintre cei care nu au susținut și nu susțin Pilonul II au devenit brusc avocații plății unice. Nu e doar o coincidență”, consideră Radu Crăciun.

Confederațiile sindicale susțin plata eșalonată și limitarea plății unice sub 30%, adaugă el, pentru că au văzut cum românii care au primit plăți compensatorii pe 2–3 ani le-au gestionat greșit. „Au spus-o chiar ei în Parlament. Dar dacă asta își dorește societatea românească, probabil că asta se va întâmpla… Sloganurile populiste sunt mai vandabile.”

Publicitate și alte recomandări video