Similar altor evenimente grandioase, Jocurile Olimpice Paris 2024 a generat o serie de controverse, unele în plan sportiv, altele legate de modalitatea de organizare a diverselor evenimente asociate întrecerilor sportive. Principalele controverse sportive au fost legate de notarea în probele sportive care au elemente artistice în program (gimnastică artistică, sărituri în apă, gimnastică ritmică etc.) sau de participarea în probele feminine a unor concurente a căror feminitate a fost pusă la îndoială.

Un exemplu din cea de-a doua categorie de controverse a reprezentat-o participarea în proba de box feminin a două sportive – Imane Khelif (FOTO) (categoria 66 kg, reprezentând Algeria) și LinYu-ting (categoria 57 kg, reprezentând Taiwan). Ambele sportive au fost excluse din activitatea pugilistică de către Federația Internațională de Box (IBA – International Boxing Association) pe baza unor analize de laborator care indicau un nivel de testosteron corespunzător unor persoane de sex masculin și un cariotip cu o formulă cromosomică masculină – XY. Totuși, organizatorii Jocurilor Olimpice le-au permis celor două sportive să concureze la Paris, iar Imane Khelif a câștigat medalia de aur la proba feminină a categoriei de box, 66 kg.

• JO – box: Aflată în centrul controverselor, Imane Khelif s-a calificat în finala categoriei 66 kg

În multe din probele de la Jocurile Olimpice, pe lângă talent și aptitudini, este nevoie și de calități motrice sau musculare care să permită atingerea dezideratelor sportive, cuprinse succint în mottoul olimpismului: ”Citius, Altius, Fortis”. La specia umană, cele două genuri – feminin și masculin – se deosebesc major prin dezvoltarea somatică, bărbații având parametri antropometrici și dezvoltare musculară superioare femeilor. Dezvoltarea masei musculare, cea care poate augmenta viteza, rezistența la efort și capacitatea de luptă, este dependentă de nivelul de androgeni din organism.
La femei, un nivel crescut de androgeni poate fi rezultatul unui proces natural, în care glandele suprarenale au o sinteză crescută de hormoni sexuali masculini sau poate fi obținut prin administrare exogenă de sexosteroizi de sinteză masculini. În ultimul caz, o astfel de practică este interzisă, iar sportivii (indiferent că sunt femei sau bărbați) la care sunt descoperite în urină și sânge (la probele antidoping) niveluri crescute de androgeni sintetici sunt descalificați și eliminați din competițiile olimpice viitoare. Deși acum dopajul cu androgeni este interzis, în trecut folosirea acestor preparate sintetice a oferit avantaje sportivelor din fosta Republică Democrată Germană, care au cucerit medalii pe bandă rulantă la multe din Jocurile Olimpice din secolul trecut.

La om, precum la toate mamiferele, în cadrul speciei există două genuri – feminin și masculin – definit de Platon ca dimorfismul fizic ideal. Diferența de gen este dată de existența unor cromosomi sexuali diferiți. Astfel, la organismele feminine normale sunt prezenți doi cromosomi X (46,XX), în timp ce organismele masculine normale au un cromosom X și un cromosom Y (46,XY).

• ABANDON după 46 de secunde! A fugit, în lacrimi, din fața pugilistei cu nivel mare de testosteron: „Mi-a spus că «nu este corect». Toată Italia i-a cerut să nu intre în ring”

Dezvoltarea organismului pe direcția feminină sau masculină depinde de intervenția a numeroase gene (localizate pe cromosomii sexuali, dar și pe ceilalți cromosomi umani) care condiționează dezvoltarea și funcționarea atât a sistemului endocrin, cât și a sistemului nervos central sau a celui muscular. Deși toți hormonii participă la sexualizare, un rol major îl au hormonii sexuali feminini și masculini, a căror acțiune este realizată în urma cuplării lor la receptori celulari specifici. Acești receptori sunt activi la toți indivizii speciei, indiferent de gen, iar răspunsul acestora depinde de nivelul sanguin al hormonului corespunzător.

Sexualizarea umană are loc în mai multe etape, începând cu embriogeneza și terminând cu perioada postpubertară. Astfel, la om avem două etape prenatale de sexualizare reprezentate de determinismul sexual care implică formarea gonadelor (testicule la bărbat și ovare la femeie) respectiv diferențierea sexuală care presupune formarea ducturilor reproducătoare (epididim, canale deferente, penis și glande accesorii la bărbat, respectiv trompe uterine, uter, vagin și glande accesorii la femeie). După naștere, în timpul copilăriei există o etapă de conștientizare a apartenenței la unul din genuri. Etapa finală de sexualizare are loc după pubertate, când se accentuează secreția de hormoni sexuali ceea ce determină formarea caracterelor sexuale secundare (creșterea masei musculare, îngroșarea vocii, apariția pilozității sexuale masculine, respectiv dezvoltarea glandelor mamare, apariția ciclurilor menstruale, apariția pilozității sexuale feminine). Prin acțiunea hormonilor sexuali la nivelul centrilor sistemului nervos central se modulează comportamentul sexual și organismul devine capabil de reproducere.

Androgenii (din limba greacă: ανδρο, care semnifică bărbat) reprezintă un grup de hormoni steroidieni (testosteron, dihidrotestosteron și androstendion) produși de testicule și de glandele corticosuprarenale și care intervin în sexualizarea masculină primară (prenatală) și secundară (pubertară). În cazul organismelor feminine ovarele și corticosuprarenalele secretă hormoni sexuali feminini, reprezentați de estrogeni (hormonii ”feminizanți”) și progesteron (hormonul sarcinii) care asigură sexualizarea feminină pubertară.

• Imane Khelif nu poate concura la box feminin, arată Asociația Internațională de Box

Ținând cont de multitudinea și complexitatea proceselor implicate în sexualizare, pot exista și numeroase erori care generează boli/diferențe de dezvoltare sexuală (Disorders/differences of sex development – DSD) numite în trecut și stări intersexuale. DSD cuprinde un spectru larg de boli umane congenitale caracterizate printr-o dezvoltare atipică a componentelor sexuale cromosomice, gonadice sau anatomice. În corelație cu formula cromosomică DSD cuprinde trei categorii mari de afecțiuni: DSD gonosomale, DSD 46,XX și DSD 46,XY.

DSD gonosomale sunt caracterizate de existența unor anomalii de număr ale cromosomilor sexuali, iar aspectul organelor genitale poate varia de la masculin la feminin, cu diverse grade intermediare dependent de nivelul hormonilor sexuali și de ponderea diverselor liniilor celulare ce conțin anomalii ale gonosomilor. În această categorie intră și hermafroditismul adevărat, anomalie de dezvoltare sexuală în care în același organism coexistă celule feminine (46,XX) și masculine (46,XY) iar organele genitale externe și gonadele sunt ambigue, având atât particularități feminine, cât și masculine.

DSD 46,XX (fostele pseudohermafroditisme feminine) reprezintă un grup de anomalii de dezvoltare sexuală în care există o discordanță între gonadele și căile genitale interne de tip feminin și aspectul mai mult sau mai puțin virilizat al organelor genitale externe. Cea mai frecventă situație de acest tip este prezentă în cazul unei deficiențe ereditare a unei enzime implicată în metabolizarea colesterolului în hormoni corticosuprarenalieni: 21-hidroxilaza. În prezența acestui deficit, cea mai mare parte a colesterolului din corticosuprarenale este transformat în hormoni sexuali masculini (în locul formării de cortizol și mineralocorticoizi) ceea ce va genera o virilizare prenatală a organismului, cu efecte mai vizibile la organismele feminine. Dacă forma completă de boală are la fete manifestări zgomotoase (organe genitale externe ambigue, deshidratare, hipotensiune arterială, semne de deficit de cortizol) și este diagnosticată de la naștere, formele moderate se manifestă printr-o virilizare mai puțin pregnantă, în prezența unor niveluri ale hormonilor sexuali masculini peste nivelul normal la organismele feminine. În aceste forme moderate, deși sexualizarea este feminină pot exista elemente de virilizare, precum voce îngroșată, hirsutism (exces de păr pe corp) sau creșterea masei și forței musculare.

DSD 46,XY (fostele pseudohermafroditisme masculine) reprezintă un grup de anomalii de dezvoltare sexuală în care există o discordanță între gonadele și căile genitale interne de tip masculin și aspectul mai mult sau mai puțin feminin al organelor genitale externe. În condițiile în care la embrionii masculini, hormonii androgeni sunt secretați și acționează din perioada prenatală, iar funcționarea acestor hormoni depinde de mai multe etape de transformare, asigurată de intervenția mai multor enzime (codificate de gene diferite) sunt numeroase forme de DSD 46,XY, majoritatea rare sau extrem de rare. O situație particulară apare în cazul în care receptorul pentru androgeni este nefuncțional. Într-un astfel de caz, numit sindrom de insensibilitate completă la androgeni (CAIS – Complete Androgen Insensivity Syndrome) deși testiculele sunt prezente și produc (dinainte de naștere) testosteron, celulele organismului nu răspund la acest hormon, iar sexualizarea prenatală și postnatală va fi pe linie feminină. Persoanele care prezintă această modificare vor avea o dezvoltare sexuală feminină, dar vor avea o serie de particularități legate de existența unui nivel crescut de testosteron: talie înaltă, vagin scurt, glande mamare slab dezvoltate, amenoree primară (absența ciclurilor menstruale) pilozitate sexuală redusă. În schimb, organele genitale interne feminine (trompe uterine, uter, treimea superioară a vaginului) și ovarele lipsesc, fiind prezente însă testiculele. În condițiile prezenței testiculelor, nivelul seric al testosteronului este mare.

În absența accesului la fișele medicale ale celor două sportive ce se află în centrul scandalului de la Jocurile Olimpice, este imposibil de a identifica ce fel de anomalie de dezvoltare sexuală prezintă ele. Însă, în condițiile în care cele două au fost declarate civil de sex feminin, s-au dezvoltat în cutumele de formare socială a sexului feminin și au avut o pubertate cu tipar feminin, se poate presupune că acestea au o formă de CAIS, ceea ce concordă cu o formulă cromosomică masculină (46,XY) și cu niveluri crescute ale testosteronului seric.
În circumstanțele date, evident nici una dintre aceste sportive nu a încălcat regulile sportive și nici nu a încercat o formă de dopaj hormonal sau de alt tip.

Dilema care persistă este aceea că, pe bazele tiparului dimorfic de împărțire a persoanelor speciei umane în femei și bărbați, aceste sportive nu se pot încadra în nici unul din aceste tipare, având un melanj de particularități ginoide și androide.

Oricum Comitetul Olimpic Internațional se află între ciocan și nicovală, pentru că pe de o parte nu este etic să discrimineze astfel de sportive doar pentru faptul că prezintă diferențe de dezvoltare sexuală, iar pe de altă parte este cert faptul că din punct de vedere a forței musculare unele din aceste persoane pot fi mult mai puternice decât sportivele care au o dezvoltare ginoidă armonioasă (dar și mai slabe decât un bărbat normal). Comitetul Olimpic Internațional va trebui să găsească o modulare a regulamentelor, astfel încât participarea unor astfel de sportive să nu mai creeze controverse la viitoarele Jocuri Olimpice.

Prof. dr. abil. Eusebiu Vlad Gorduza
Coordonator disciplina de Genetică Medicală
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iași

Publicitate și alte recomandări video