Mass media, între provocările tehnologice și deficitul de credibilitate – o  analiză a presei internaționale

Peisajul este provocator iar unele cifre oferă destule motive de îngrijorare pentru mass media: doar în primele trei luni ale acestui au fost concedieri masive la cîteva din cele mai cunoscute corporații media americane: Los Angeles

Times, revista Time, NBC News. Un fenomen care continuă neabătut de aproape două decenii.

Sunt însă și alte provocări majore, e vorba în principal de inteligența artificială care va elimina într-un viitor nu tocmai îndepărtat zeci de milioane de locuri de muncă din zona așa numitelor “gulere albe”, inclusiv din mass media. Există deja domenii, precum sportul, prognozele meteo, rapoartele financiare, în care în tot mai mare măsură jurnaliștii sunt înlocuiți de alogoritmi. În afară de asta, rețelele sociale nu numai că au deturnat și ele resursele de timp și de atenție de la publicații și televiziuni, inclusiv de la website-urile acestora, dar au pervertit chiar conceptul de știri.

Pe de altă parte însă aceleași evoluții tehnologice spectaculoase au făcut posibile o întreagă nouă generație de mass media alternative: podcast-uri, fluxuri editoriale pe Substack, canale YouTube. Impactul acestor canale media alternative a ajuns adesea să-l depășească consistent pe acela al unor brand-uri media cu o lungă istorie. Podcastul lui Joe Rogan, cu peste 14 milioane de abonați bate de la distanța, de 3-4 ori, audiența CNN.

Dar, sigur, există nuanțe care arată și alte soluții. Unele instituții media ca The New York Times (8,8 mil de abonamente digitale și un podcast, The Daily, de succes), Wall Street Journal (3,3 mil abonamente digitale și cîteva podcasturi) sau The Telegraph și The Guardian în Marea Britanie (fiecare cu 1 mil de abonamente digitale) au gestionat relativ bine provocările tehnologice. După cum în multe țări din Europa publicațiile și televiziunile rămîn în continuare populare și influente, eroziunea digitală rămînînd, cel puțin pe moment, limitată.

Provocările tehnologice nu trebuie însă să ne facă să ignorăm un alt fenomen cu un impact poate mai devastator: calitatea produsului media în sine și, mai ales, pierderea masivă de credibilitate. Potrivit unui sondaj realizat în 2022 de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului, doar 26 % dintre americani au declarat că au încredere în știri. În 1976 procentul era de 72%. Dar fenomenul e general. Cu mici excepții, în zona scandinavă, încrederea în instituțiile de presă din Europa nu depășește 35% (în România este 32%, în Franța 30%, în Marea Britanie 34%). După cum observa cineva pierderea de audiență a mass media tradiționale în raport cu podcastul lui Joe Rogan nu are neapărat legătură cu modelul de afaceri ci este o problemă care ține de produs.

Gerard Baker, fost redactor-șef al Wall Street Journal, vorbește despre o schimbare majoră de filozofie în ceea ce privește abordarea jurnalismului care a avut loc în ultimele două decenii. „Vechea generație de jurnaliști era încă interesată să ajungă la adevăr, își asumau rolul de cîine de pază al autorităților. Acest lucru este considerat de modă veche. Cei mai influenți jurnaliști nu mai sunt interesați de aflarea adevărului, se văd pe ei înșiși ca protagoniști într-o luptă morală”. Pe fondul unei covîrșitoare intoleranțe față de punctele de vedere contrare.

În cursul unei dezbateri cu public din seria Munk Debates din noimebrie 2022 în care moțiunea propusă a fost „Nu se poate avea încredere în mass media tradiționale” cînd s-a produs cea mai mare răsturnare de situație din istoria acestora (de la scorul inițial de 48% – 52% împotriva moțiunii s-a ajuns la 67% – 33% în favoarea acesteia) unul dintre susținătorii moțiunii, Douglas Murray amintea un celebru citat din George Orwell, inscripționat pe statuia acestuia aflată în fața Broadcasting House, sediul central al BBC: „Dacă libertatea înseamnă ceva, înseamnă dreptul de a le spune oamenilor ceea ce nu vor să audă„. Din păcate, remarca Murray, a accepta opinii și puncte de vedere diferite a rămas doar ceva specific pentru secolul trecut, nu și pentru cel actual. „În acest secol avem chiar fapte diferite; iar acest lucru este letal, absolut letal pentru funcționarea societății„. Decizia de a avea încredere doar în faptele care convin sau sunt acceptate la nivel oficial, ca de pildă în timpul pandemiei, constituie un dezastru pentru întreaga țesătură a societății și pentru instituțiile sale.

Publicitate și alte recomandări video