Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Măşti de teracotă şi amante ministeriale

GALERIE
nichita danilov
  • nichita danilov
- +

Pe măsura ce campania se apropie de punctul critic, lucrurile se precipită. Ca în romanul Agathei Cristi, Zece negri mititei, rând pe rând candidaţii ies cu picioarele înainte din scenă. Prima a ieşit Dăncilă, după moţiune. Acum iese Dan Barna. Are loc un linşaj mediatic. Urmează ceilalţi.

"Pentru o săptămână aş vrea să devin parlamentar, ca să văd cum se transformă oamenii politici într-o armată de teracotă, rigizi, făcuţi parcă toţi după acelaşi chip", aşa a afirmat, am citat cu aproximaţie, ziaristul Cristian Tudor Popescu la DIGI 24, într-o emisiune dedicată actualităţii. Analistul a avut în vedere în special pe oamenii lui Dan Barna. Dar luat de avânt, a luat în vizor şi alte partide.

E uimitor la Cristian Tudor Popescu modul în care găseşte formule şi sintagme menite să exprime adevărul pur, despicat în două sau în patru, şi despre politică, şi despre sport, şi despre justiţie, şi despre economie, şi despre învăţământ, şi, nu în ultimul rând despre filozofie, fizică, astrofizică, şi, bineînţeles, cultură. Că de multe ori acest adevăr e paralel cu realitatea, e o altă problemă. Pe analistul Cristian Tudor Popescu nu-l interesează însă, dacă stau să mă gândesc mai bine, nici adevărul şi nici realitatea. Ci doar expresivitatea formulării. Şocul produs asupra minţii telespectatorului.

De aici şi imensa cantitate de adevăruri aruncate cu morgă peste bord.

Pentru ziaristul CTP, mediul nostru politic e la fel de nociv ca şi cel produs de Cernobîl.

"Aş vrea să intru într-unul din cazanele defecte, ca văd dacă mă afectează radioactivitatea sau nu", a mai spus el.

Nu e nevoie.

Analistul CTP e şi aşa suficient de rigid şi îmbibat cu idei radioactive.

E şi el o mască. Una care emană multă radioactivitate şi autosuficienţă.

O mască pe cât de nervoasă, pe atât de rigidă, asemănătoare ca esenţă cu măştile de teracotă aliniate în tranşele Mausoleului de la Xi’an.

Dacă altă dată analistul o lua pe arătură, de data asta CTP a lovit din plin. Chestiunea cu parlamentarii de teracota va rămâne proverbială.

*

Oare cine îi flutură acum, după negocierile ce au avut loc la Cotroceni pentru formarea noului guvern condus de Ludovic Orban, dosarul lui Dan Barna pe toată lungimea şi lăţimea micului ecran?! Cineva, probabil, vrea să-l atenţioneze că e vulnerabil? Vrea să-i mai taie din avântul electoral şi, bineînţeles, din procente?

Păi, dacă de pe acum au început să iasă la suprafaţă dosarele candidaţilor, vă daţi seama ce-o să fie în turul doi, când pe tabla de şah o să rămână doi candidaţi? Unul dintre ei va trebui să fie ceva mai curat decât celălalt. Dar, nici un candidat nu trebuie să aibă dosarul curat. Candidatul trebuie să fie şantajabil şi, în momentele de cotitură, să răspundă la comenzi. Un candidat fără dosar nu poate deveni prezidenţiabil.

Pe măsura ce campania se apropie de punctul critic, lucrurile se precipită. Ca în romanul Agathei Cristi, Zece negri mititei, rând pe rând candidaţii ies cu picioarele înainte din scenă. Prima a ieşit Dăncilă, după moţiune. Acum iese Dan Barna. Are loc un linşaj mediatic. Urmează ceilalţi.

Ar fi frumos, ca la final de spectacol, ultimul candidat rămas intact pe tabla de şah să se deconspire sau să-şi tragă singur un glonţ în cap, tocmai pentru ca finalul să fie imprevizibil.

*

Nimic mai fals decât faptul că generaţiile tinere sau cele viitoare vor trebui să muncească din greu (fiind impozitate progresiv) pentru generaţiile care deja au ieşit la pensie sau urmează, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, să părăsească câmpul muncii.

Ce aberaţie!

Aici lucrurile stau foarte simplu: fiecare om al muncii contribuie pe parcursul vieţii la fondul său de pensii. Statul nu pune nici un bănuţ din buzunarul său, ci doar depozitează aceşti bani pentru viitor. Şi, eventual, îi mai distribuie, sub formă de ajutor social, şi celor care, dintr-un motiv sau altul, nu au activat în câmpul muncii.

În statele civilizate, cum sunt, de pildă, ţările nordice, acest fond creşte fie prin dobânda acordată de către bănci pentru depozitele aflate în activ, fie prin acţiuni sau investiţii profitabile făcute de către stat, astfel că salariatul primeşte dividende la sfârşitul fiecărui an pentru contribuţia sa la fondul de pensii. Statul stimulează depozitarea, iar dividendele cresc pe măsura trecerii anilor, bineînţeles, în cazul în care salariatul optează să-şi păstreze dividendele la depozitul bancar. Printr-o astfel de politică, pensionarilor li se asigură un viitor mai mult decât decent, în sensul că pensiile celor care au respectat regulile sunt de obicei mai mari cu 30-40% decât salariile.

La noi însă statul a umblat la acest fond, mutându-l, în funcţie de necesităţi ardente dintr-un sector bugetar în altul. Faptul acesta e, desigur, ilegal. Dar oare cine-i poate trage la răspundere pe guvernanţii ce s-au succedat la cârma României, aducând-o într-o stare de faliment?!

În afară de aceasta, nu toţi contribuabilii beneficiază de pensii, unii ies din viaţă mult prea devreme. Alţii beneficiază de pensii doar un timp foarte scurt. Viaţa din România (aici includem stresul, sărăcia, grija zilei de mâine, inclusiv asistenţa medicală) e construită în aşa fel încât speranţa de viaţă să fie scurtă; prin urmare în buzunarul statului mai rămâne un surplus considerabil din fondul nefolosit prin moartea înainte de termen a sutelor de mii sau chiar a milioanelor de contribuabili.

Prin urmare: de ce trebuie să punem iarăşi pe tapet tăierea pensiilor?!

E vorba de o ilegalitate crasă.

În campaniile electorale acest subiect nici n-ar trebui să existe. Cel mult ar trebui să se vorbească de creşterea pensiilor în funcţie de procentul de inflaţie.

Un minimum de cultură economică ar trebui să pecetluiască gura guvernanţilor ce se grăbesc să vină la cârma sărmanei noastre ţări.

La noi acum, după ameninţări, preşedintele Iohannis a ieşit la rampă, căutând să liniştească masa electorală destul de tulburată, spunând că nimeni nu va tăia pensiile şi nici salariile. Dar n-a spus nici un cuvânt nici de ajustări, nici de creşteri salariale. Nici de faptul că un număr de circa 400 000 de bugetari, conform cifrelor vehiculate de reprezentanţii fostei opoziţii şi viitoarei guvernări, ar urma să fie disponibilizaţi.

Ce se va întâmpla cu oamenii aceştia? Cum vor supravieţui? Vor apela la sinucidere cum au făcut mulţi dintre poliţiştii şi salariaţii disponibilizaţi în perioada mandatului lui Băsescu? Vor căuta un loc de muncă în afară ţării? La vremea sa, Băsescu i-a îndemnat pe toţi să plece. De aceea astăzi România are deficit de forţă de muncă.

Există oare şi o comandă externă? Sau politica aceasta noi o facem cu de la sine putere, ca să arătăm lumii, cât de "înaintaţi" suntem?!

*

Actualul ministru al Culturii, Daniel Breaz, prin replica pe care i-a dat-o penelistului Tinel Gheorghe în legătură cu amantele din ministere a deschis o adevărată cutie a Pandorei în societatea românească. Daniel Breaz a spus că "şi amantele sunt oameni".

Sigur că sunt, cum să nu fie. A urmat o dură polemică între diverşi reprezentanţi ai celor două partide, replici care tind să se termine în coadă de peşte.

Problema amantelor din ministere, din administraţii şi din toate sferele instituţionale, dar şi private ale societăţii româneşti e mai veche decât însuşi hăul. Şi în perioada fanariotă, şi în perioada paşoptistă, şi în perioada modernă au existat şi există şi azi adevărate haremuri atât la ministere, cât şi la cabinetele parlamentarilor. Birourile secretarilor de stat, birourile de direcţii, birourile din mediul bugetar, dar şi din cel privat mişună tot felul de rubedenii şi amante. Nici ONG-urile care accesează banii europeni nu sunt ferite de acest flagel. Cel mai grav este însă ce se întâmplă la partide. Căci acolo e locul de unde sunt propulsate poşetele luxoase, rujurile şi tocurile spre cabinetele parlamentare, spre ministere şi în administraţia prezidenţială.

PNL-ul şi PSD-ul îşi scot ochii reciproc, acuzându-se reciproc de corupţie, de cumetrii, de nepotism şi de crailâcuri. Nici unul dintre partide nu se uită în propria sa ogradă, ca să vadă ce faună mişună acolo. Nu-i curată curtea niciunui partid. Toate, în această privinţă, sunt o apă şi-un pământ.

Printre parlamentari există şi un fel de întrecere. Cine se afişează cu mai multe amante îşi impune mai uşor punctul de vedere pe culoarele parlamentului.

Cum credeţi că au fost promovate în funcţii atât de înalte în ierarhia de partid şi de stat personaje precum Elena Udrea, Anca Boiangiu, Roberta Anastase, dar şi Raluca Ţurcanu, Alina Gorghiu şi un întreg evantai de personaje feminine ce umplu astăzi curţile politichiei româneşti? Prin seriozitate, competenţă, profesionalism? Ce s-a măsurat mai întâi, potenţialul intelectual, gradul de empatie socială sau lungimea picioarelor amplasate pe tocurile cui?

Vă daţi seama ce lanţ al slăbiciunilor există în fiecare celulă de partid şi la fiecare loc de muncă. Când mă gândesc, mă apucă frigul: Brr!

Nichita Danilov este scriitor şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri