O analiză a Eurofound, Agenţia UE pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, prezintă diferitele tipuri de măsuri implementate de-a lungul Uniunii, cu două observaţii: 1. datele sunt cele existente în septembrie 2022 şi 2. studiul conţine doar măsurile şi sumele concrete – nu şi impactul bugetar al acestora.

Alocăril naţionale n-au putut, totuşi, să oprească creşterea costului vieţii şi creşterea sărăciei.

Studiile asupra nivelului de viaţă din ultimele luni mai arată că cel mai mare risc de sărăcire îl prezentau pensionarii în Germania, tinerii adulţi în Italia, şi familiile monoparentale – în Marea Britanie. Când au introdus măsuri de sprijinire a gospodăriilor ce se confruntă cu inflaţia în creştere, multe guverne au optat pentru majorarea veniturilor, în general, în loc să se concentreze pe susţinere directă a cheltuielilor cu energia, observă autorii analizei Eurofound.

Pentru a face acest lucru, adesea au fost abordate simultan măsuri diferite, introducând-se atât soluţii pentru toţi cetăţenii, cât şi soluţii ce vizează în mod ţintit grupurile vulnerabile de populaţie şi pe cele cu necesităţi specifice.

• Franţa, Slovacia şi Spania au indexat diverse beneficii sociale, cu valoarea inflaţiei, măsură decisă şi de Finlanda. Austria, Cipru, Germania şi Slovacia au crescut alocaţiile familiale sau plăţile ad-hoc pentru familii.
• Malta, de exemplu, a introdus un sprijin financiar de 200 euro pentru pensionari şi pentru cei care încasează beneficii sociale, şi un sprijin financiar de 100 euro pentru unele categorii de lucrători şi pentru studenţi.
• Austria şi Portugalia au acordat diferite sume pentru grupuri mari de cetăţeni, în timp ce Franţa, Italia, Letonia, Portugalia, Slovacia şi Spania au ales sprijinul direcţionat către grupurile cu venituri mici şi către cei care primesc beneficii sociale.

Un alt tip de sprijin a fost cel legat de locuire. Cehia, de exemplu, a oferit o alocaţie gospodăriilor cu venituri mici pentru a acoperi costurile lunare de locuire, Spania a limitat creşterea chiriilor la 2%, iar Luxemburg a îngheţat total majorarea chiriei. Măsuri similare s-au introdus în Franţa şi Irlanda.

Pe lângă creşterea salariilor funcţionarilor publici şi încurajarea diferitelor sectoare să-şi majoreze salariul minim, Franţa a permis monetizarea zilelor libere (în Franţa, zilele libere cumpărate de companie de la salariaţi sunt scutite de plata impozitului şi a contribuţiilor sociale) şi a facilitat distribuirea unei părţi din profit către angajaţi.

• Irlanda şi Luxemburg au crescut salariile minime, Austria le-a permis companiilor să le plătească angajaţilor un bonus nepurtător de taxe şi a redus sarcinile fiscale prin modificarea limitelor pentru anumite categorii de impozitare. Italia a permis posibile contribuţii ale companiilor pentru plata utilităţilor – apă, energie electrică şi gaze naturale.
• Austria, Franţa şi Slovenia au oferit sprijin pentru navetişti/transport privat, iar în Irlanda acest ajutor a vizat transportul public.

Cititi mai multe detalii pe cursdeguvernare.ro