Medaliile de argint şi de bronz la prezidenţiale
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 17.09.2021

Medaliile de argint şi de bronz la prezidenţiale

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Acest text nu încercă să spună nici cine va câştiga, nici cine se va califica, ci doar să ilustreze cazurile trecute de competiţie reală pentru accesul în turul secund al prezidenţialelor şi efectele ulterioare ale recomandărilor de vot emise de candidatul clasat pe locul al treilea.

Viitoarele alegeri prezidenţiale sunt interesante şi pentru că ne aşteptăm la o competiţie reală între (cel puţin) doi candidaţi pentru accesul în turul secund, în care ar urma să-l înfrunte - cel puţin aceasta este concluzia sondajelor de opinie - pe domnul Klaus Iohannis. Desigur, doamna Viorica Dăncilă şi domnul Dan Barna sunt numele cel mai intens vehiculate în acest sens, dar aceasta nu înseamnă că reprezentanţii partidelor mai mici sau independenţii nu au, fiecare, şansa lor.

Din perspectiva acestui text, important este faptul că există o astfel de competiţie. În istoria electorală post-decembristă, ar intra în această categorie alegerile din 1996, 2000 şi 2009. Dacă privim diferenţele dintre candidaţii situaţi pe locurile doi şi trei în primul tur de scrutin, avem aproape 8 procente în 1996 (între Emil Constantinescu şi Petre Roman), peste 16 procente în 2000 (între Corneliu Vadim Tudor şi Theodor Stolojan) şi peste 11 procente în 2009 (între Mircea Geoană şi Crin Antonescu). În restul cazurilor, diferenţele între primii doi clasaţi şi plutonul candidaţilor au fost sensibil mai mari.

Cititorii care îşi amintesc lupta electorală din 1996 pot fi de acord sau nu cu ideea că lupta a fost configurată în mass media şi societatea civilă drept o cursă în doi între domnii Emil Constantinescu (CDR) şi Ion Iliescu (PDSR), o revanşă pentru 1992. Insuficienta dezvoltare a pieţei sondajelor de opinie a accentuat această percepţie. În realitate, însă, a contat foarte mult şi domnul Petre Roman (PD), care înainte de primul tur se prezenta ca fiind singurul candidat care îl poate învinge pe domnul Iliescu. Competiţia Constantinescu - Roman s-a menţinut, însă, în parametri normali (grupările lor colaboraseră în opoziţie, în precedenta legislatură), iar în turul secund sprijinul domnului Roman a contribuit mult la victoria domnului Constantinescu şi la crearea noii coaliţii guvernamentale CDR-PD. Aşadar, făcând abstracţie de faptul că îndemnurile candidaţilor ieşiţi din cursă nu sunt mereu urmate de alegători, "locul al treilea" a ajutat "locul al doilea" să refacă deficitul din primul tur şi să obţină victoria.

Şi situaţia din 2000 trebuie privită cu rezerve, întrucât institutele de sondare nu au reuşit să ilustreze ascensiunea domnului Corneliu Vadim Tudor (PRM). În condiţiile în care domnul Iliescu se detaşa clar de toţi contracandidaţii, pentru celălalt loc în turul secund părea să se poarte o luptă strânsă între candidatul PRM şi domnii Theodor Stolojan (PNL) şi Mugur Isărescu (independent susţinut de CDR 2000). În realitate, ultimii rămăseseră mult în urmă, partidele lor decontând costurile guvernării, astfel că s-a ajuns la un tur secund dezechilibrat Ion Iliescu - Corneliu Vadim Tudor. În aceste condiţii, sprijinul formal acordat de domnul Stolojan şi de conducerea PNL candidatului Ion Iliescu nu a contat foarte mult în ecuaţie: era un moment în care acesta din urmă primea, iarăşi, un vot masiv din partea electoratului.

Interesantă este şi situaţia mai recentă, din 2009: în condiţiile în care primul tur este câştigat de domnul Traian Băsescu (PDL) cu un avans foarte mic în faţa domnului Mircea Geoană (PSD), locul trei este obţinut de domnul Crin Antonescu (PNL), la o diferenţă de 11 procente de domnul Geoană. Aceste rezultate reproduceau, în mare măsură, tabloul creat la legislativele din 2008. Cei mai mulţi dintre cititori îşi amintesc modul în care PSD şi PNL îşi întrerup cooperarea, după intrarea social-democraţilor în guvernul Boc, dar o reiau după câteva luni, când PSD iese din executiv. În orice caz, între domnii Geoană şi Antonescu are loc o competiţie în mod evident constrânsă de nevoia colaborării în turul secund, împotriva domnului Băsescu. A fost, după cum se ştie, un rezultat neaşteptat, în sensul că zestrea "locului al treilea", deşi consistentă în cifre, nu a ajutat "locul al doilea" să obţină victoria.

Aşadar, în două din cele trei cazuri de competiţie strânsă ilustrate mai sus, al treilea clasat îşi dirijează sprijinul către cel aflat pe locul doi, dar numai în 1996 mecanismul funcţionează conform aşteptărilor. Dacă anul acesta vom avea o competiţie strânsă între doamna Viorica Dăncilă şi domnul Dan Barna, am putea ajunge fie la o situaţie convenţională, fie la una foarte interesantă. Cea convenţională ar fi, desigur, un tur secund Klaus Iohannis - Viorica Dăncilă în care să se refacă baricadele tradiţionale, iar domnul Barna să-l susţină pe actualul şef al statului. Ar fi pentru prima dată când un candidat semnificativ clasat pe locul trei şi-ar dirija sprijinul către primul clasat, nu către rivalul său. Despre un eventual tur secund Iohannis - Barna şi despre potenţiala reacţie a PSD, în cazul ieşirii premature din cursă a doamnei Dăncilă, nu ar fi prea mult de discutat: într-o asemenea situaţie, liderii partidului ar avea atâtea probleme încât nu ar mai fi timp de recomandări electorale.

Dar, desigur, cifrele din sondaje nu sunt voturi, accesul în turul secund nu este garantat, domnii Mircea Diaconu şi Theodor Paleologu, poate şi alţi candidaţi, au şansa lor. A te considera învingător înainte de meci este o mare greşeală, în politică. Acest text nu a încercat să spună nici cine va câştiga, nici cine se va califica, ci doar să ilustreze cazurile trecute de competiţie reală pentru accesul în turul secund al prezidenţialelor şi efectele ulterioare ale recomandărilor de vot emise de candidatul clasat pe locul al treilea. Vom vedea curând cât succes va avea medaliatul cu bronz de anul acesta.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Restauraţia fără rest

Pavel LUCESCU

Restauraţia fără rest

Uitându-te la ce se întâmplă zilele astea în politica românească începi să-ţi dai seama că acum un an am luat de fapt o mare ţeapă şi că premierul pe care şi l-a dorit şi l-a impus Iohannis, Florin Cîţu, nu e decât versiunea sintetică şi coafată a grindenilor, tudoşilor şi dăncilelor lui Dragnea pentru fraierii de „dreapta”.

Filmuletul zilei

opinii

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Ioan Alexandru TOFAN

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Schimbările, câte sunt, par a fi făcute de un copil râzgăiat care, supărat pe ursuleţul lui, vrea să îl transforme în maşinuţă. Sunt mutate băncile, ca să fie în cerc şi nu în rând. Se dă cu var. Sunt înlocuite tablele. Iar se dă cu var. Power-point-ul este încurajat să devină un limbaj universal, aruncându-se în inactualitate însuşi fundamentul culturii noastre europene, care este cuvântul. Power-point-ul se proiectează pe un var strălucitor. Se schimbă ordinea rubricilor în diverse tabele. Concluziv, se mai dă o dată cu var.  

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

George PLEȘU

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

Fără nici o îndoială, muzica pe care o ascultăm şi împărtăşim cu alţii este parte a individualităţii nostre, a identităţii personale, sociale şi culturale, inclusiv prin dorinţa de a ne integra, de a corespunde sau a ne diferenţia de majoritate. Departe de a fi doar distracţie sau o experienţă pur estetică, muzica este un limbaj în sine, care se dezvoltă continuu, odată cu omenirea.

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Grigore ILISEI

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Viaţa Ecaterinei Ilisei, născută Şerbu, şi purtând din 1960 până la căsătoria din 22 noiembrie 1965 numele de Moldovan, cel a bunicilor materni, care o înfiaseră spre a o scăpa de anatema „originii nesănătoase”, stigmat al regimului comunist, a fost hărăzită de Dumnezeu să-şi rânduiască viaţa sub semnul frumuseţii. Fusese plămădită să fie chip al splendorii umane. 

pulspulspuls

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Una scurtă pe azi despre subiectul ultimelor zile din politichia locală: cel despre demisia anunţată dar nescrisă a conţilierului userist Iulică Răzgândică.

Caricatura zilei

Tramvaiul nou și-a început treaba

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.