Cum au reacționat oamenii în fața pandemiei: unii s-au umplut de teamă, alții nu cred în boală
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 10.04.2021

Cum au reacționat oamenii în fața pandemiei: unii s-au umplut de teamă, alții nu cred în boală

GALERIE
Ovidiu-Alexinschi
  • Ovidiu-Alexinschi
- +

Instituţia ieşeană este parte a unui studiu mondial privind izolarea specifică ultimelor luni şi cum a afectat aceasta populaţia.

Perioada lungă de izolare la domiciliu a fost resimţită diferit de fiecare persoană în parte, susţin specialiştii ieşeni, iar data de 15 mai nu ar trebui privită ca o relaxare, ci ca o nouă normalitate cu care va trebui să ne obişnuim în perioada următoare.

Dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru şi director medical la Institutul de Psihiatrie „Socola“ din Iaşi, spune că acum ne confruntăm cu o „realitate dură“, care pune o presiune enormă atât pe sistemul sanitar, cât şi pe fiecare dintre noi în parte. Astfel, în aceste două luni populaţia s-a împărţit în două extreme: cei foarte precauţi şi temători, şi cei nepăsători, care cred că la mijloc ar fi de fapt o conspiraţie mondială.

„Este prima dată în istorie când trecem prin carantină şi izolare la această dimensiune, este un fenomen social fără precedent, care va naşte şi alte direcţii sociale. Nimeni nu a fost pregătit pentru această perioadă, iar oamenii au reacţionat diferit. La extreme sunt cei care s-au speriat, s-au protejat excesiv, iar la cealaltă extrem sunt cei nepăsători, sfidători asupra regulilor. În limitele normalului au fost cei care au încorporat această nouă realitate cum au putut mai bine, cu reguli de bun simţ, cu igienă riguroasă, distanţă fizică, respectare a regulilor, care s-au adaptat de la a lucra de acasă şi până la a fi aproape menţinând distanţa fizică, adică a fi aproape emoţional“, a explicat dr. Ovi­diu Alexinschi.

Cum ne va afecta aceas­tă izolare pe termen lung nu ştie încă exact, efectele urmând să fie observate în timp. În ultimele luni, la Institutul de Psihiatrie „Socola“ au ajuns mai mulţi pacienţi cu afecţiuni psihiatrice care au resimţit presiunea pandemiei, acumulată peste boala de care suferă.

„O parte dintre pacienţii pe care i-am văzut au spus că se simţeau trişti, aveau sentimente de inutilitate, iar lipsa contactului social s-a suprapus peste starea aceasta care părea să îi excludă şi mai mult social. Ideea de distanţarea socială este o exagerare şi deformare a ceea ce se întâmplă, este mai degrabă o distan­ţare fizică, pentru că acum avem la îndemână tehnologia, putem fi aproape de cei dragi chiar şi prin apropiere emoţională“, a completat specialistul ieşean.

Pentru a observa exact care au fost efectele epidemiei de coronavirus asupra stării psihice, Institutul va face parte dintr-un proiect mondial care va analiza impactul pandemiei asupra sănătăţii, asupra schimbării obiceiurilor şi a stării psiho-emoţionale.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Nicolae GRECU

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Chiar dacă şansele sunt minime, demersul oamenilor de rugby ieşeni demonstrează că sportul acesta se încăpăţânează să existe, să renască şi să reziste în dulcele târg.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Sunt relevate în continuare explicaţiile etimologice aberante date unor termeni importanţi în limba română, precum cneaz şi voievod, şi concluziile istorice inadecvate rezultate din respectivele etimologii.

O Iubire şi nouă fericiri

pr. Constantin STURZU

O Iubire şi nouă fericiri

Când m-am decis să urmez Filosofia, licean fiind, cineva m-a trimis să discut cu un venerabil profesor din acest domeniu. "Care este preocuparea sau tema centrală a Filosofiei?", m-a întrebat dumnealui, încă de la primele cuvinte. "Fericirea!", am răspuns eu spontan. Profesorul s-a uitat puţin dezamăgit la mine: "Nu. Ci disputa dintre materialism şi idealism". 

Urbanismul slăbiciunilor

arh. Ionel OANCEA

Urbanismul slăbiciunilor

Frumuseţea urbei noastre datorează mult colinelor. Din mulţimea lor, Boris Crăciun identifică pe cele şapte semnificative: Repedea, Cetăţuia, Miroslava, Breazu, Copou, Ciric şi Tătăraşi. Centrul e dominat de mănăstirea Golia şi Mitropolie, iar pe cele din jur se ridică mănăstirile Cetăţuia şi Miroslava. Şi constructorii acestor monumente au avut în preocupare riscurile fundării pe terenurile instabile. 

pulspulspuls

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

Pentru că ne-am jurat în barbă să ne ferim de politichie şi de politicieni măcar sâmbăta, pe uichend, aicea la rubricuţă, haideţi aşadar să părăsim olecuţă acest miraculos tărâm. 

Caricatura zilei

Conducere autonomă nivel 6

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.