Medic de la Socola: „Vom fi o naţiune care se va dilua într-un ocean de alcool“

Bărbaţii români sunt campioni la consumul de băuturi alcoolice, mai exact, în medie, un român consumând 8,2 unităţi de alcool pe zi, ceea ce este echivalentul a doi litri de bere sau a unui litru de vin. Aceasta este concluzia unui studiu realizat la nivel mondial în 195 de ţări, pe o durată de 26 de ani, în perioada 1990 – 2016, de cercetători de la Institutul de Evaluare a Sănătăţii (IHME), şi publicat în jurnalul medical The Lancet. Ţara noastră este urmată în top de Portugalia, unde bărbaţii consumă 7,2 unităţi de alcool pe zi, dar şi de Luxemburg, Lituania sau Ucraina, unde media se menţine la şapte unităţi pe zi. O unitate de alcool înseamnă 12 g alcool pur, adică o sticlă de bere (330 ml) sau un pahar vin (125 ml).

Specialiştii ieşeni de la Institutul de Psihiatrie „Socola“ consideră că situaţia este extrem de gravă, Ro­mânia aflându-se în „vârful ruşinos al ierarhiei consumului de alcool“.

O altă statistică făcută acum câţiva ani de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii arăta că un român consuma în medie anual 13,7 litri de băutură, România aflându-se atunci pe locul cinci în Europa la alcoolism. Atunci, profilul celui mai aprig consumator de alcool se contura ca fiind o persoană de la sat, în special fiind agricultor, care consumă peste trei litri pe lună, cu vârsta între 50 şi 64 de ani şi care face parte dintr-o gospodărie cu puţine persoane, din Oltenia sau Moldova.

Specialiştii susţin că cel mai recent studiu, făcut pe durata celor 26 de ani, ar fi cel mai complex din punct de vedere al informaţiilor strânse, având în vedere şi consumul de alcool neaccizat, produs de oameni prin dispozitive im­provizate în propria curte.

„A avea un consum de 8,2 unităţi de alcool pe zi este un consum extraordinar de mare, chiar halucinant. Din punctul de vedere al consumului de alcool, ne confruntăm cu un dezastru naţional, se bea enorm şi sunt din ce în ce mai mulţi oa­meni care ajung la spital în stadii extrem de grave, ameninţătoare de viaţă. Vorbim inclusiv de oa­meni tineri, până la 30 de ani. Aceste lucruri au repercusiuni nu doar în sistemul sanitar, ci şi în sistemul social, de aceea dacă nu se iau acum măsuri, va fi prea târziu, vom fi o naţiune care se va dilua într-un ocean de alcool“, a explicat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola“, specialist în probleme legate de adicţii.

De asemenea, conform celor mai recente date oferite de Institutul Naţional de Statistică, la nivel naţional, în anul 2016, consumul de alcool era de 8,1 unităţi, în anul 2015 era de 7,9 unităţi, iar în anul 2014 era de 8 unităţi, ceea ce în­seamnă că, în medie, consumul s-a menţinut aproape la fel.

De exemplu, în anul 2016, la Institutul de Psihiatrie ajungeau 1.250 de pa­cienţi care erau catalogaţi drept consumatori cronici de alcool, internările fiind mai dese în preajma sărbătorilor religioase. În ace­laşi an, la nivel mondial, alcoolul a provocat moartea a 2,8 milioane de oameni. Medicii spun că, în regiu­nea Moldovei, situaţia este „dezastruoasă“, aici consumându-se cantităţi foarte mari de alcool.

Mulţi ajung la spital şi în urma nume­roaselor probleme care derivă de aici, cum ar fi depresia, anxietatea, dar şi diferite afecţiuni care le pun viaţa în pericol, cancer, accident vascular, ciroză, tuberculoză sau comportament violent care duce la comiterea infracţiunilor. Consumul de alcool este totodată şi unul dintre motivele numeroaselor accidente rutiere.

„Consumul indicat de alcool este zero“

Tot în cadrul studiului a fost verificată şi ipoteza conform căreia consumul moderat de alcool ar putea avea un efect pozitiv asupra sănătăţii, pe principiul „un pahar de vin pe zi te relaxează sau reduce riscul dezvoltării unei afecţiuni cardiace“.

Atât cercetătorii, cât şi medicii spun că orice cantitate de alcool este contraindicată, având efecte negative pe termen lung.

„De mult timp noi tot spuneam că orice cantitate de alcool creşte ris­cul de a dezvolta anumite afe­c­ţiuni, deşi existau studii, articole promovate care spuneau că un pahar de alcool face bine, te relaxează. Practic, singura cantitate care îţi garantează că nu vei avea probleme este zero“, a completat dr. Ovidiu Alexinschi.

Me­dicii susţin că în acest moment este absolut necesar să se observe o intervenţie din partea autorităţilor, fiind necesară conceperea şi implementarea unui program naţional de către Ministerul Sănătăţii, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţio­nale. În acest program, specialistul ieşean recomandă să fie făcute ore de educaţie sanitară în care să se discute despre dependenţa de alcool sau droguri, fiind vital ca acest tip de educaţie să se facă de la vârste cât mai fragede.

„Copiii au un mimetism comportamental, copiază ceea ce văd în casă, dacă există o obişnuinţă să vadă că părinţii beau, că noţiunea de distracţie este sinonimă cu a bea, ei învaţă asta. Apoi, există discrepanţa între ceea ce spui şi ceea ce faci, degeaba părintele spune că nu e bine să bea, să fumeze, dacă tocmai el face asta. De asemenea, este vital să se pre­gătească specialişti, medici pe acest domeniu, în alte ţări există deja această specialitate, adictologia. Asta pentru că ei au sesizat că tot ce ţine de adicţie necesită o atenţie specială, având un efect nociv asupra populaţiei. Este o problemă pe care nu o mai putem ignora şi trebuie luate urgent măsuri, este un domeniu prioritar pentru sănătatea publică“, a conchis dr. Ovidiu Alexinschi.

În urma acestui studiu, unul dintre autori a afirmat că „alcoolul reprezintă o problemă de sănătate la nivel glo­bal“, fiind nevoie de acţiuni pentru reducerea consumului în rândul populaţiei.

Publicitate și alte recomandări video