Citește integral ediția nr. 27 a Ziarului de Sănătate

Eva Cojocaru a terminat facultatea de medicină în anul 2010. Când era studentă în primul an, bunica i-a fost diagnosticată cu cancer de ovar. A văzut-o cum s-a stins în câteva luni de la diagnostic, neavând șansa opțiunilor terapeutice care există astăzi. Eva a ales atunci oncologia, iar acum este medic primar oncologie medicală la IRO Iași.

„Am tratat și tratez în continuare sute de paciente cu cancer de sân. Noi la nivel de institut, din 2021, ne-am împărțit pe localizări, tocmai pentru că oncologia și tratamentele oncologice evoluează cu o viteză remarcabilă și este destul de greu să ții pasul cu toate indicațiile noi și cu toate rezultatele studiilor clinice atunci când tratezi toată patologia neoplazică. Așa cǎ eu m-am axat pe tratamentul pacienților cu cancer de sân, tumori de tub digestiv, melanom și piele. Asta nu înseamnă ca nu am și pacienții din urmă, cu neoplazii de plămân, prostată, sfera ginecologică sau urogenitală, pentru că supraviețuirea generală la pacienții oncologici a crescut foarte mult în ultimii anii, datorită tratamentelor de ultima generație”, a punctat dr. Eva Cojocaru.

Cancerul mamar poate să apară și la bărbați

Conform specialiștilor oncologi, cancerul mamar apare foarte rar înaintea vârstei de 25 de ani, dar devine frecvent după vârsta de 40 de ani și cu preponderență se manifestă după 50 de ani. Dr. Eva Cojocaru a atenționat că această boală este specifică femeilor, dar destul de rar, poate să apară și la bărbați.

Medicul a explicat că riscul de a face cancer de sân este mai mare la femeile care au avut cazuri în familie precum mamă, soră, mătușă sau bunică, dar și pe linie paternă, pentru ca mutația genei BRCA care se asociază cu risc crescut de cancer de sân și de ovar se poate moșteni și pe linie paternă.

Genul, vârsta, expunerea prelungită la radiații, mai ales a zonei pieptului, menstruația timpurie, înainte de 12 ani, menopauză tardivă, după 55 de ani, sarcină geriatrică, lipsa gravidității, obezitatea, consumul abuziv de alcool, fumatul, utilizarea contraceptivelor orale și a tratamentului de substituție hormonală la menopauză sunt alți factori de risc incriminați în apariția cancerului mamar.

„Îmi aduc aminte de un caz care m-a impresionat; a fost în primul meu an ca medic specialist. Era vorba de o tânără diagnosticată cu cancer de sân cu metastaze hepatice. Din păcate s-a diagnosticat destul de târziu, când deja boala era foarte avansată și insuficiența hepatică pe care o avea nu ne-a permis să facem tratamentul oncologic așa cum era indicat. Greutatea am simțit-o când am fost nevoită să îi spun că boala continua să progreseze. Avea acasă o fetiță de vârsta fetiței mele și am trăit împreună cu ea durerea unei mame care conștientiza că nu își va vedea copilul crescând mare”, a povestit dr. Eva Cojocaru.

Medicul a mai spus că aceste cazuri diagnosticate tardiv sunt din ce în ce mai rare și tocmai din acest motiv se dorește creșterea gradul de prevenție și de conștientizare a populație față de boala oncologică.

Importanța screeningului în lupta cu cancerul de sân

Medicul a atras atenția asupra faptului că, în cele mai multe cazuri, cancerul mamar este diagnosticat după apariția simptomelor, iar boala este deja în stadiu avansat. Pentru că în faza incipientă nu sunt simptome, este necesar să fie aplicate periodic metodele de depistare precoce pentru cancerul de sân. Este vorba de autoexaminarea sânilor pentru a descoperi la timp un nodul, indiferent de mărime sau consistență, observarea modificărilor de volum, de simetrie, de culoare sau aspect al pielii precum roșeață, aspect de coajă de portocală, retracția mamelonului.

Apoi screening înseamnă efectuarea regulată a unei mamografii după vârsta de 40 ani sau a unei ecografii mamare până la vârsta de 40 ani.

Dr. Eva Cojocaru a subliniat că trebuie înțeles că nu orice nodul care apare în zona sânului este de natură canceroasă, dar se impune o verificare imediată a caracteristicilor sale. Medicul a povestit că multe paciente i-au spus că nu au venit mai devreme la control pentru că nu le-a durut nimic. Ceea ce e important de reținut este că, în general, cancerul de sân nu se asociază cu durere decât în stadii mai avansate.

Diagnosticul cancerului mamar presupune suspiciunea ridicată imagistic, prin ecografie și mamografie, confirmată ulterior prin biopsie și rezultat histopatologic.

„Oncologul are un rol esențial în toată patologia neoplazică, nu doar în cea mamară. Este cel care comunică diagnosticul pacientei, îi prezintă opțiunile terapeutice, efectele secundare și scopul tratamentului. Pacienta trebuie să fie informată și să decidă împreună cu medicul, având întotdeauna opțiunea de a alege. Oncologul este cel care stabilește tratamentul pacientei, atât înainte de operație cât și după. Monitorizează pacienta timp de 5 ani, și după această perioadă, și intervine de fiecare dată când tratamentul trebuie schimbat”, a punctat dr. Eva Cojocaru.

Sunt tratamente eficiente, dar nu lipsite de efecte secundare

Aceasta a mai explicat că oncologul oferă tratament sistemic, adică chimioterapie, hormonoterapie sau imunoterapie.

„Imunoterapia este în prezent rambursată la pacienții în stadiul IV de boală. Este un tratament complet diferit de chimioterapie, ea nu distruge celulele tumorale așa cum o fac citostaticele, ci stimulează sistemul imun al pacientului să lupte împotriva bolii. Toleranța la tratament este mult mai bună decât în cazul chimioterapie, dar cu toate acestea nu putem spune ca este un tratament lipsit de efecte secundare. Mai avem și inhibitorii CDK4/6, un tratament per os de generație nouă, care se asociază cu terapia hormonală și care întârzie cât mai mult rezistența pe care o dezvoltă celulele tumorale la tratamentul hormonal, crescând astfel supraviețuirea fără progresie a bolii și supraviețuirea generală a pacienților”, a spus medicul.

Specialistul a mai explicat că decizia de tratament și secvențierea tratamentului, adică ordinea în care se administrează chimioterapia, chirurgia sau tratamentul hormonal, se decid în cadrul comisiei multidisciplinare, care se întrunește săptămânal și în care se discută toate cazurile noi sau cazurile care necesită schimbarea liniei de tratament. Decizia se ia în funcție de stadiul bolii, de subtipul tumoral și de preferința pacientei. Medicii propun un plan de tratament optim, ținând cont de toate aceste aspecte și de ghidurile de tratament.

Publicitate și alte recomandări video