Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

O măsură controversată, care ar încuraja exodul doctorilor

Medicii cercetători nu mai au dreptul de a interna, opera, trata sau consulta în spital, pe banii CJAS

GALERIE
medic rezident
  • medic rezident
- +

"Sunt doctori foarte bine pregătiţi, cu expertiză în domeniu, cum să renunţăm la serviciile lor?", spune un şef de spital. 

Medicii care fac cercetare nu mai au voie să interneze pacienţi cronici şi nici să emită alte documente medicale scrise cu excepţia celor pe care le fac în timpul gărzilor. Astfel, în condiţiile în care în ultimii ani exodul medicilor a atins cote alarmante, acest fenomen este încurajat inclusiv prin unele măsuri legislative care le îngrădesc drepturile.

O astfel de decizie a fost luată în ianuarie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care a considerat că medicii cercetători din clinicile universitare nu mai au dreptul de a interna, opera, trata sau consulta bolnavi în spitalele în care îşi desfăşoară activitatea. În timp ce unii reprezentanţi ai sistemului medical susţin că măsura este aberantă, în condiţiile în care deficitul de medici este o problemă frecventă în spitalele româneşti, alţii consideră că este îndreptăţită, întrucât rolul CNAS este de a finanţa acordarea serviciilor medicale, şi nu a cercetării de specialitate.

„Având în vedere că medicul cercetător are şi o specialitate, ar fi mare păcat să nu poată oferi aceste servicii medicale. Cred că este o problemă de armonizare a legislaţiei, pentru că un medic cercetător care este specialist ar trebui să aibă toate serviciile validate”, a arătat medicul Camelia Bogdănici, membru în Comisia de Sănătate de la nivelul Camerei Deputaţilor.

Din cauza ordinului emis de CNAS la începutul lunii februarie, conducerile de la Spitalul de Urgenţă Floreasca şi de la Spitalul Universitar de Urgenţă au reziliat contractele a aproximativ 150 de medici cercetători. Medicii au rămas doar cu contracte pentru gărzile efectuate, veniturile lor reducându-se chiar şi cu 2.000 de lei. În spitalele universitare din Iaşi sunt sub 10 medici cercetători care îşi desfăşoară activitatea în Maternitatea „Cuza-Vodă”, Spitalul de Neurochirurgie şi Spitalul de Copii. Potrivit reprezentanţilor spitalelor, conducerile unităţilor medicale nu vor recurge la desfacerea contractelor de muncă, ci vor încerca să găsească alternative prin care medicii să efetueze în continuare servicii medicale.

„Când am dat de acest ordin, am crezut că nu văd bine. Nu este normal să te foloseşti de activitatea acestor medici şi apoi să-i tratezi aşa, să renunţi la ei pur şi simplu. Noi avem doi medici care fac cercetare în cadrul maternităţii sub egida Academiei de Ştiinţe Medicale. Sunt doctori foarte bine pregătiţi, cu expertiză în domeniu, cum să renunţăm la serviciile lor şi cum să nu mai aibă dreptul pe care şi l-au câştigat prin studii serioase? Noi încercăm să facem tot posibilul să-i menţinem în maternitate”, a arătat profesorul Maria Stamatin, directorul medical de la Maternitatea „Cuza-Vodă”.

Ordinul din ianuarie a fost emis în noiembrie de către Ministerul Sănătăţii. Acesta l-a transmis CNAS, care l-a pus în aplicare două luni mai târziu. Potrivit documentului, „medicii care ocupă funcţii de cercetare fac parte din structurile de cercetare, aceştia nu ocupă funcţii de medici pe specialităţi în secţii/compartimente cu paturi sau în cabinetele de specialitate din ambulatoriul integrat şi, ca urmare, nu desfăşoară activitate medicală la nivelul acestor structuri.

Medicii încadraţi pe funcţii de cercetare au dreptul, dar nu obligaţia, de a efectua gărzi plătite, în afara programului de la norma de bază, în specialitatea în care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului Sănătăţii”.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri