Conf. Dr. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog, Clinica de Nefrologie, Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon“, Iași: „Biopsia este una din cele mai precise explorări diagnostice, cea care poate ajuta mult medicul în stabilirea unui diagnostic de certitudine. Spectrul bolilor care pot fi diagnosticate prin biopsie este foarte variat și complex, și include, printre altele, afecțiuni inflamatorii, infecțioase, degenerative și chiar genetice sau congenitale.

De fapt, biopsia renală este o procedură medicală efectuată în scop diagnostic. Aceasta presupune introducerea unui ac special prin flancuri (drept sau stâng) cu scopul recoltării unui fragment tisular din parenchimul renal. După recoltarea mostrei de țesut, aceasta este trimisă laboratorului de anatomie patologică, unde medicii îl vor investiga la miscroscop și vor stabili dacă rinichiul are vreo afecțiune.

Trebuie să știți că biopsia renală, chiar dacă este exactă și poate stabili relativ rapid un diagnostic de certitudine, nu este o investigație de primă intenție, din cauza caracterului său invaziv (sau miniinvaziv). Ea se efectuează, de cele mai multe ori, după alte teste paraclinice, mai ales după ce investigațiile imagistice (ecografie, tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară) au fost epuizate și diagnosticul tot nu poate fi stabilit cu precizie. În plus, biopsia nu este recomandată pacienților cu cancer renal, deoarece există riscul de însâmânțare cu celule neoplazice a țesuturilor și structurilor pe care le traversează acul de puncție la retragerea din parenchimul renal.

Înainte de efectuarea acestei investigații pacientul este întrebat dacă se află în tratament cu aspirină, naproxen sau alte antiinflamatoare nesteroidiene, anticoagulante, fibrinolitice, antiplachetare sau orice alte medicamente care influențează coagularea sângelui. De asemenea, dacă este alergic la anumite medicamente sau anestezice (atat de uz local cât și general) și dacă au existat astfel de episoade alergice în antecedentele medicale. Dacă au probleme de coagulare (afecțiuni diagnosticate sau bănuite), inclusiv dacă au observat că se învinețesc mai repede, chiar și în urma unor traumatisme de slabă intensitate, dacă le sângerează gingiile la periajul zilnic.

Pacienții sunt sfătuiți să evite consumul de lichide cu minim 6-8 ore înainte de efectuarea biopsiei și să își golească vezica în dimineața efectuării investigației.

Biopsia renală este efectuată de către un medic cu experiență, fie un nefrolog fie un urolog (chirurg). Echipa care asistă la realizarea acestei investigații cuprinde și un radiolog, deoarece biopsia este orientată pe cale imagistică: prin CT, ecografie sau RMN, pentru ca medicul să nu intre din greșeala cu acul în alte structuri vecine rinichilor.

Biopsia se realizează sub anestezie. În timp ce poziția rinichiului este monitorizată ecografic, medicul va introduce acul de puncție prin tegument, străbătând structurile anatomice subadiacente pielii, până va ajunge la parenchimul renal. Cât timp acul este introdus, pacientul trebuie să nu se miște, ca să nu apară modificări de poziție ale rinichiului sau pentru ca acul să nu lovească alte structuri.

Întreaga procedură durează 15-30 de minute (incluzând aici și timpul necesar localizării rinichilor, dezinfectarea zonei și pregătirea puncției), recoltarea în sine efectuându-se în doar câteva minute.

Pacientul este ținut sub supraveghere pentru încă 24 de ore, timp în care i se vor recolta analize și i se va monitoriza permanent temperatura, diureza, tensiunea arterială, pulsul, frecvența respiratorie.

Trebuie să știți că e normală apariția unei dureri musculare, de intensitate medie, în zona respectivă, precum și persistența ei pentru 2- 3 zile. Nu trebuie să vă îngrojorați nici daca urina este mai colorată în primele 24 de ore, după efectuarea biopsiei, deoarece acesta este un fenomen care apare frecvent.

Hematuria macroscopică dispare după prima zi. Însă, persistența ei trebuie anunțată medicului, pentru a fi investigată suplimentar deoarece hematuria poate fi un semn important de afectare renală. De altfel, oricare altă modificare a stării de sănătate trebuie discutată cu medicul curant.

Nu se recomandă administrarea aspirinei (sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene) și nici a anticoagulantelor sau fibrinoliticelor timp de 7-10 zile post intervenție, pentru a nu stimula sau agrava hemoragiile.

De asemenea, pentru minim 2 săptămâni după realizarea investigației, pacientul trebuie să consume cantități cât mai mari de lichide și să evite să ridice greutăți, să facă sport sau exerciții fizice”.

Publicitate și alte recomandări video