Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Pentru alegerile prezidenţiale, USR avea două opţiuni strategice potenţial câştigătoare.
Prima dintre ele era să nu-şi desemneze niciun candidat şi să sprijine, în schimb, alături de PNL, candidatura pentru un nou mandat a lui Klaus Iohannis. La urma urmei, preşedintele - şi candidatul - Iohannis a fost compatibil şi cu electoratul PNL, şi cu cel al USR-PLUS.
Decizia de a-l sprijini ar fi fost una prudentă, care ar fi prevenit o eventuală ruptură a electoratului USR-PLUS între Iohannis şi un eventual candidat al alianţei.
Dacă ar fi adoptat strategia asta, mişcările lui Iohannis de la începutul campaniei electorale - trântirea guvernului PSD şi formarea cu succes a unui guvern PNL - nu ar fi prins USR pe picior greşit şi nu l-ar fi obligat să intre în defensivă. Dimpotrivă.
Cealaltă opţiune strategică ar fi fost ca USR să îşi desemneze totuşi un candidat propriu cu un mesaj puternic diferenţiator faţă de candidaţii tuturor celorlalte partide - aşadar şi faţă de Iohannis, care în aceste condiţii ar fi devenit principalul contracandidat.
Barna ar fi putut, de exemplu, să spună că el va fi un preşedinte pentru o Românie a secolului XXI. În consecinţă, în numirea consilierilor prezidenţiali va respecta, bunăoară, criteriul parităţii de gen.
Un preşedinte de secol XXI pentru o Românie de secol XXI înseamnă că preşedinţia nu mai trebuie să fie, ca până acum, doar o structură birocratică de tip ierarhic care interacţionează cu celelalte instituţii publice - ci mai ales un nod într-o reţea de nuclee inovative care fiecare, pe bucata lui, schimbă România în bine.
Altfel spus, o astfel de preşedinţie ar funcţiona în principal ca un agregator al tuturor iniţiativelor de modernizare a României, de îmbunătăţire a situaţiei oamenilor şi de rupere a cercului vicios care ne ţine pe toţi într-o zonă mai dgrabă subdezvoltată. Şi, în calitate de agregator, ar aduce împreună toate proiectele astea, oricât de mici ar fi unele dintre ele, şi ar multiplica semnificativ forţa lor.
Mai mult, o astfel de preşedinţie ar experimenta ea însăşi, nu doar în interiorul ei, ci şi în relaţie cu alţii, diferite tipuri de democraţie deliberativă - şi s-ar constitui ca nod important într-o reţea de expertiză de unde şi-ar trage resurse pentru a găsi răspunsuri atunci când e nevoie să interacţioneze cu alte puteri ale statului - deci ar experimenta şi cu diferite proiecte de wiki-guvernanţă.
Arhetipul - conceptul-umbrelă sub care ar sta întreaga comunicare, punctul ei central - ar fi, în cazul uni astfel de preşedinte, Înnoitorul: cel care împinge lucrurile înainte, cel care aduce aer proaspăt, cel care schimbă în bine.
O astfel de poziţionare nu doar că se potriveşte perfect unui candidat din zona USR-PLUS, ceea ce îi conferă autenticitate, dar constituie şi un diferenţiator puternic faţă de toţi posibilii contracandidaţi, inclusiv faţă de Iohannis.
Fiindcă dacă Dan Barna, de exemplu, ar fi fost Înnoitorul, toţi ceilalţi ar fi putut fi prezentaţi ca vechi, învechiţi, reprezentanţii secolului XX într-o lume care între timp s-a schimbat enorm.
În condiţiile astea, Barna s-ar fi putut poziţiona faţă de Iohannis cam aşa: "Toţi sunt vechi, învechiţi, toţi ne ţin prizonieri într-o lume moartă. Evident, nu toţi sunt la fel. De exemplu, dacă aş avea de ales între Dăncilă şi Iohannis l-aş alege fără mari probleme pe Iohannis dintre cei vechi. Dar adevărul e că nu de vechi avem nevoie. Obligaţia noastră e să înnoim România, s-o scoatem din închisoarea lumii vechi, s-o aducem la zi, în secolul XXI. Şi doar eu pot face asta, fiindcă toţi ceilalţi sunt vechi - inclusiv Iohannis".
Poziţionarea ar fi proiectat forţă, dinamism şi speranţă, ar fi pus candidatul USR într-o poziţie ofensivă - şi mai ales în poziţia dominantă a celui care stabileşte temele de dezbatere. Iar toţi ceilalţi candidaţi s-ar fi trezit obligaţi să ia o poziţie defensivă.
Când Iohannis ar fi contraatacat dărâmând guvernul Dăncilă pentru a încerca să recapete poziţia dominantă, Barna ar fi putut răspunde foarte uşor: "Evident că România are nevoie să scape de acest guvern, şi USR va face tot ce depinde de el pentru asta. Dar să nu uităm că, dincolo de dărâmarea unui guvern şi mai presus de orice, România are nevoie de înnoire, are nevoie de cineva care să o aducă în secolul XXI - şi numai alianţa USR-PLUS poate face asta". Iar asta l-ar fi readus pe Iohannis într-o poziţie defensivă.
O astfel de poziţionare ar fi făcut ca electoratul USR-PLUS să rămână nedivizat - şi ar fi adus în jurul candidatului USR şi părţi din electoratul PNL, părţi din electoratul PSD (fiindcă promiţi şi inovaţii sociale) şi părţi ale stângii progresiste anti-PSD.
Ar fi câştigat Dan Barna cu o astfel de strategie? Probabil, da. Însă chiar şi dacă n-ar fi câştigat, ar fi intrat fluierând în al doilea tur, i-ar fi pus probleme serioase lui Iohannis, s-ar fi poziţionat ca principalul candidat la viitoarele alegeri prezidenţiale, ar fi câştigat de departe bătălia din online, ar fi dat alianţei USR-PLUS un impuls pozitiv puternic în perspectiva alegerilor locale şi s-ar fi poziţionat ca liderul incontestabil al opoziţiei la PSD şi la actualul PNL.
Pe scurt, chiar şi dacă ar fi pierdut, tot ar fi câştigat - aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu Nicuşor Dan la alegerile locale din 2012.
Din păcate însă, alianţa USR-PLUS nu a optat nici pentru strategia prudentă, nici pentru cea puternic diferenţiatoare - cu consecinţele pe care le ştim deja.
Sorin Cucerai este traducător şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |