Memoria pietrelor – tururi virtuale 360 de grade pentru cinci cimitire evreiești din localități mici din Moldova

Cimitirele din localitățile Siret, Rădăuți, Podu Iloaiei, Ștefănești și Lespezi pot fi vizitate on-line pe www.comunitateaevreiloriasi.ro. Totodată, website-ul integrează și filmele de prezentare ale acestora, în care găsim și istoria comunităților evreiești locale. Această cartografiere culturală a fost realizată în cadrul proiectului „Memory of stones –  jewish heritage”, implementat de Societatea de Studii Istorice din România (S.S.I.R.), în parteneriat cu comunitățile evreiești din Iași, Rădăuți și Botoșani, Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iași,  cu o cofinanțare de la Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.).

Cimitirele evreiești din nordul Moldovei fac parte din patrimoniul cultural național, mărturie a existenței unei vechi și dinamice comunități evreiești. Cele mai multe dintre aceste situri au fost fondate în contextul fenomenului de imigrație a evreilor din Galiția și Ucraina în Moldova, stimulat de politicile unor domni ai Moldovei prin care se acorda evreilor o serie de privilegii fiscale și libertatea de cult. Principala activitate a evreilor era comerțul, dar erau și foarte buni meșteșugari. De altfel, fenomenul imigrației evreiești este de o extrema importanță pentru istoria Moldovei, pentru ca a dus la regenerarea vieții urbane si la crearea fundamentelor industriei și economiei moderne în Moldova. Populația evreiască număra, în majoritatea târgurilor peste o treime din populație, în timp ce la Iași, în anumite perioade a fost chiar majoritară.

Întâlnim în Moldova peste 175 de cimitire evreiești, unele aproape necunoscute, cele mai multe închise și semi-abandonate. Dintre acestea, pentru proiectul „Memory of stones –  jewish heritage” am selectat pentru a fi cartografiate din punct de vedere cultural cinci cimitire. Printre acestea, cimitirul evreiesc de la Siret, județul Suceava este cel mai vechi și cel mai valoros din punct de vedere al artei funerare, un adevărat tezaur de artă, potrivit cercetătorilor. Cimitirul evreiesc din localitatea Ștefănești, județul Botoșani este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj religios pentru evreii hasidici (ultra-ortodocși) din întreaga lume, punctul central al cimitirului fiind capela Marelui Rabin Abraham Matitiahu Fridman despre care se spune, conform tradiției evreiești, că este unul dintre cei 36 de țadichimi (sfinți) care umblă liberi prin lume.

La rândul său, cimitirul din localitatea Lespezi, județul Iași, ilustrează poate cel mai fidel evoluția unei mici comunități evreiești din Moldova. În secolului XIX, localitatea era un târg urbanizat, cu multe ateliere meșteșugărești, facilități sociale și o fabrică de sticlărie pentru ferestre, prima de acest fel construită în România. Martor al gloriei de altădată, în cimitirul evreiesc de la capătul satului se remarcă mai multe pietre funerare impresionante, din marmură și granit, bogat ornamentate. Podu Iloaiei, un mic oraș din județul Iași a fost fondat în 1818 de negustori evrei, la granița dintre două moșii boierești. În cimitirul din localitate au fost înhumați într-o groapă comună 1.200 de evrei, victime ale trenurilor morții de la finalul lunii iunie 1941. Cimitirul din orașul Rădăuți reflectă în cel mai înalt grad structura economică a comunității, în cimitir fiind evidențiate parcele cu pietre funerare aparținând unor bresle. În cimitir se remarcă Monumentul Săpunului, la baza căruia ar fi fost îngropate bucăți din săpunul fabricat din trupurile evreilor uciși în timpul Holocaustului.

Florea Ioncioaia, manager al proiectului “Memory of stones – jewish heritage”:“Orașele din Moldova de nord datorează comunităților iudaice nu doar o intensă viață economică, ci și o bogată viață spirituală. Cunoaștem prea puțin aceste practici și tradiții culturale care au configurat coeziunea, identitatea și diferența lumii evreiești în acest areal. Avem datoria de a cunoaște aceste tradiții, cu atât mai mult cu cât vorbim de o lume aproape dispărută din punct de vedere demografic. De asemenea, avem un sentiment de datorie față de memoria teribilă a acestor comunități. Vorbim despre mii de oameni asasinați în trenurile morții, deportați în Transnistria în anii 1941-1944, dislocați și tratați ca niște inamici sau chiar mai rău. Puțini dintre aceștia au supraviețuit. Creionarea rolului pe care comunitățile evreiești l-au avut în viața socială urbană, uneori esențial și ale căror efecte le simțim și astăzi, se poate constitui într-un demers reparatoriu și în același timp educativ”.

Alina Țiței, realizator film: “Tururile virtuale 360 de grade, dedicate cimitirelor evreiești din Siret și Rădăuți reprezintă un instrument util atât pentru diaspora evreiască, care se va putea conecta la spațiul de origine, cât și pentru publicul larg, care va avea astfel acces la patrimoniul iudaic. Cimitirele din nordul Moldovei sunt adevărate tezaure de artă funerară care reprezintă, peste timp, o mărturie complexă despre originile, preocupările, împlinirile și tragediile comunităților evreiești care au trăit în acest spațiu.”

Publicitate și alte recomandări video