Merkel: Polonia și țările baltice au blocat în 2021 un proiect al UE de a discuta cu Putin despre Ucraina

‘În iunie 2021, am avut sentimentul că Acordurile de la Minsk (2014/2015) nu mai erau luate în serios de către Putin. De aceea, am dorit un nou format, pentru ca Uniunea Europeană să discute direct cu Putin (despre Ucraina)’, a declarat Merkel pentru canalul independent maghiar Partizan.

Acordurile de la Minsk ‘au adus liniștea’ între 2015 și 2021 și i-au oferit Ucrainei oportunitatea ‘de a aduna forțe’ și de a deveni o ‘țară diferită’, spune ea.

Referitor la ideea sa de creare a unui nou format de discuții, ‘în care am fi putut vorbi direct cu el (Putin) în numele UE’, Merkel spune în interviu că inițiativa sa ‘nu a fost susținută de unii, în special de statele baltice, dar și de Polonia, deoarece se temeau că nu vom avea o politică comună față de Rusia’, a afirmat fostul cancelar german.

‘Opinia mea era că trebuia să lucrăm pentru a avea o politică comună. În orice caz, aceasta nu s-a întâmplat. Apoi, am demisionat din funcție (în decembrie 2021) și atunci a început agresiunea lui Putin’, a adăugat Merkel, referindu-se la invazia declanșată de Kremlin în februarie 2022.

Potrivit fostului cancelar, pandemia de COVID-19 a jucat un rol important în evoluția crizei din Ucraina începând cu anul 2020.

‘Este clar că coronavirusul a schimbat politica mondială. Pentru că nu ne mai puteam reuni. Putin nu a participat la summitul G20 din 2021 din cauza temerilor legate de pandemie. Or, dacă reuniunile nu sunt posibile, dacă diferențele nu pot fi rezolvate față în față, atunci nu se poate ajunge nici la noi compromisuri’, a apreciat fostul cancelar (2005-2021).

‘Videoconferințele nu au fost suficiente pentru a compensa aceasta. Cred că, din păcate, pandemia a avut o influență. În rest, totul e speculație. Putin a invadat Ucraina, iar aceasta a schimbat situația noastră în Europa și în lume’, a declarat Merkel.

‘Pe de o parte, trebuie să fim puternici din punct de vedere militar, ceea ce Europa face, dar la fel ca în perioada Războiului rece diplomația este întotdeauna necesară’, a afirmat ex-cancelarul conservator.

În finalul interviului, Angela Merkel declară că Rusia nu trebuie să câștige războiul, iar Ucraina trebuie să rămână un stat suveran și liber.

Vizita sa în Ungaria a fost ocazionată de lansarea traducerii memoriilor sale în limba maghiară.

‘Prin interviul ei nechibzuit, Angela Merkel a dovedit că este unul dintre politicienii germani care au făcut cel mai mult rău Europei în ultimul secol’, a reacționat pe platforma X fostul premier polonez Mateusz Morawiecki la comentariile fostului cancelar german, potrivit Unian.

În Estonia, acuzațiile lui Merkel au fost criticate de președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din parlamentul de la Tallin, Marko Mihkelson, care a afirmat că declarațiile acesteia ‘aruncă o umbră’ asupra mandatului său de cancelar.

De altfel, ziarul Bild, care a publicat un articol critic în urma declarațiilor lui Merkel despre ‘vinovăția’ Poloniei și a statelor baltice, observă că fostul cancelar a omis să menționeze faptul că agresiunea militară a Rusiei este în desfășurare din 2014. Chiar și în anii ‘liniștiți’ 2015-2021, Rusia și rebelii separatiști pro-ruși din ‘autoproclamatele republici’ Donețk și Lugansk (est) au ucis sau rănit peste 5.000 de soldați ucraineni, fără a ține socoteala victimelor din rândul populației civile, care era supusă bombardamentelor de artilerie în zona liniei frontului, notează publicația ucraineană Dialog.

Publicitate și alte recomandări video