Mersul economiei de peste Prut
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 19.01.2022

CROCHIURI ECONOMICE

Mersul economiei de peste Prut

GALERIE
Bostan Ionel1
  • Bostan Ionel1
- +

 În preajma Summit-ului Parteneriatului Estic, care va avea loc la Vilnius, pe 28-29 noiembrie 2013, ne aplecăm asupra unor statistici şi analize care arată cam cum stă economia Republicii Moldova (RM) şi ce tendinţe s-ar contura.

 

De pildă, în anul 2012 produsul intern brut (preţuri curente de piaţă PIB/PCP) a însumat 87.847 mil. lei moldoveneşti (MDL), fiind în scădere - în termeni reali - cu 0,8% faţă de anul 2011. Pentru comparaţie, să amintim că 1 MDL este egal cu 0,25 ROL. Într-o prognoză realizată în prima parte a anului curent de Ministerul Economiei (ME/RM), se estima că, pentru anul 2013, PIB-ul ar putea ajunge la 96,9 miliarde MDL (creştere reală comparativ cu anul 2012 de 4%). Aceeaşi prognoză indica faptul că peste jumătate din această creştere poate fi pusă pe seama agriculturii. Dar iată cum se prezintă şi câţiva din indicatorii specifici pieţei forţei de muncă, aşa cum au rezultat aceştia după realizarea unei anchete de profil (trimestrul I, 2013). Mai întâi, să spunem că populaţia activă totalizează cca. 1121 mii persoane şi că rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste constituie 37,5%. Populaţia efectiv ocupată numără cca. 1.030 mii persoane, rata de ocupare (proporţia populaţiei ocupate în populaţia de 15 ani şi peste) fiind de 34,5%. Când e vorba de numărul şomerilor, la acel moment se înregistrau aproximativ 91 mii persoane (rata şomajului situându-se la 8,1%). Întrucât pentru câştigul salarial mediu dispunem de datele de la finele semestrului I (2013), menţionăm că nivelul acestuia pe un salariat din economia naţională (luna iunie 2013) a totalizat 3.859,0 MDL. Raportându-ne doar la sfera bugetară, aici salariul mediu a atins cifra de 3.696,4 MDL. Pentru că şi numărul celor aflaţi la evidenţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale (a RM) la 1 iulie 2013 este unul apreciabil (6.53,0 mii pensionari), amintim că mărimea medie a pensiei lunare este de 1.020,8 MDL. Cât priveşte latura comerţului cu exteriorul, observăm că exporturile de mărfuri (realizate în ianuarie-iunie 2013) s-au cifrat la 1.121,8 milioane dolari SUA, nivel superior celui înregistrat în perioada similară din anul 2012 cu 7,7%. In acelaşi timp, importurile au atins nivelul de 2.594,3 milioane dolari SUA (creştere cu 5,4%). Drept urmare, balanţa comercială s-a soldat cu un deficit de 1.472,5 milioane dolari SUA, mai mare cu 3,8% faţă de cel marcat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Luând în calcul următorii trei ani, prognoza ME/RM arată că în intervalul 2014-2016, PIB va creşte cu o rată medie de circa 4,7%. Totodată, se susţine apariţia unor schimbări structurale, urmând să crească ponderea industriei - de la 13,8% (in anul 2013) la 14,9% (în anul 2016), a construcţiilor - de la 3,6% la 3,8% şi a comerţului interior - de la 13,5% la 13,8%. Explicaţia regăsită: în perspectivă, ”dezvoltarea economiei naţionale (a RM – n.ns.) are la bază o nouă paradigmă, dată de trecerea de la o economie întemeiată pe consumul alimentat de remitenţe la una orientată spre export”. Într-un context în care o parte importantă a populaţiei RM (3,6 mil. pers.) împărtăşeşte valorile europene (statul de drept, democraţia, libertatea de exprimare şi transparenţa în politică şi în deciziile economice), orice act preparativ al aderării la UE capătă maximă semnificaţie. Parafarea acordurilor de asociere şi de liber schimb la Summit-ul de la Vilnius constituie de departe o perspectivă europeană de cea mai mare claritate. Însă, urmează alţi importanţi paşi – până la Summit-ul de la Riga (2015), spre a se demonstra UE (28) îndeplinirea mai multor condiţii şi criterii. În orice caz, relaţiile comerciale extinse cu UE vor depinde masiv de respectarea standardelor de calitate ale produselor RM. Iar pentru aceasta, asistenţa tehnică din partea europenilor – pe linia îmbunătăţirii legislaţiei, adoptării standardele de producţie la nivel de firmă şi creşterii capacităţii statului de a controla calitatea produselor – este cât se poate de binevenită.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Dialog pre-diplomatic între Rusia şi Occident (I)

Lucian DÎRDALA

Dialog pre-diplomatic între Rusia şi Occident (I)

Dacă Moscova doreşte un cadru bilateral de discuţii cu SUA, prin care să-şi etaleze statutul de mare putere, este bine să îl aibă: orice ţâfnă occidentală este, în acest moment, contraproductivă.

Filmuletul zilei

opinii

Ziua Culturii Naţionale Underground

Florin CÎNTIC

Ziua Culturii Naţionale Underground

15 ianuarie a intrat deja în imaginarul colectiv ca o zi fastă! Dar ce-ar fi să sărbătorim şi ziua de 14 ianuarie, ziua de naştere, acum 75 de ani, a lui Luca Piţu, un eseist erudit şi muşcător, unul dintre corifeii culturii alternative, neoficiale, underground. El, care a fost în timpul dictaturii mentorul „Grupului de la Iaşi”, cred că ar binemerita o reverenţă postumă chiar în aceste zile cu focuri de artificii culturale. Iată, deci, ce scriam, sub titlul „Minus Eminescu”, cu şapte ani în urmă, la plecarea sa, într-o zi de iunie care devansa şi ea o comemorare eminesciană:

Legaţi de glie (II)

Radu PĂRPĂUȚĂ

Legaţi de glie (II)

Relatam în prima parte a articolului toate încercările mele nereuşite de a obţine detaşarea în învăţământ dintr-un judeţ în altul, din judeţul Bacău în judeţul Iaşi, pe vremea Împuşcatului. Eram ca „legaţi de glie” de legi ceauşiste, ca şi robii de pe vremea ceea, când vrabia mălai Viteazul. Aşa că până la urmă am venit cum se spunea într-un scheci COPILĂ, o dulce copilă, adică C-O PILĂ. 

Dan Eremia Grigorescu - regizorul imaginii fotografice (I)

Alex VASILIU

Dan Eremia Grigorescu - regizorul imaginii fotografice (I)

Între coperți de albume publicate de-a lungul deceniilor în România și în Franța, în coperți de volume cuprinzând evocări și texte scrise la anii tinereții, în spațiile generoase ale expozițiilor devenite subit neîncăpătoare pentru imensitatea peisajelor, pentru geometria variabilă a liniilor și formelor naturale adăpostite în memoria peliculei, în obiectele-fragmente de artă meșteșugite spre finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului următor, se ascund fărâme din povestea fascinantă a lui Dan Eremia Grigorescu.

pulspulspuls

Iacătă-l pe cel mai supărat ales al partidoiului de la Iaşi: i-au luat boii de la bicicletă!

Iacătă-l pe cel mai supărat ales al partidoiului de la Iaşi: i-au luat boii de la bicicletă!

Unul dintre cei mai nemulţumiţi aleşi locali de la partidoi faţă de ultimele numiri sau avansări din filială cică ar fi, aşa este, aţi ghicit: conţilierul Mugurel, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Ca între prieteni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X