anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Mesaje şi pretenţii de campanie

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Pentru că scrutinul european este unul de rang secund, prin comparaţie cu cele interne, şi pentru că vor fi mai puţin relevante calităţile de orator sau cele de combatant, ar merita să privim cu atenţie şi detaşare oferta politică.

Ne apropiem de momentul intrării în campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Întrucât aceasta este deja golită de sens din cauza unei legislaţii prea restrictive, iar suprapunerea cu referendumul va deturna o parte din energiile politice, ne putem aştepta la un dezinteres şi mai accentuat decât acum cinci ani, în privinţa temelor europene. Totuşi, o dispută plictisitoare e preferabilă absenţei oricărei dispute.

În aceste condiţii, va fi interesant să vedem cum îşi va promova PSD discursul axat pe ţărişoara noastră căreia străinii îi vor răul. Ambalat în muzică de fanfară şi tarafuri şi centrat pe enunţuri despre roşii sau gogoşari, el ar putea fi un mediu adecvat pentru un mesaj eurosceptic nu foarte virulent. Desigur că va fi şi un test în perspectiva prezidenţialelor, când candidatul acestui partid - indiferent dacă va fi domnul Liviu Dragnea sau altcineva - ar putea să ignore mai uşor încruntările socialiştilor de la Bruxelles.

Nu este clar dacă el va putea fi combinat cu o încercare de a valorifica semestrul preşedinţiei comunitare. Până acum, partidele de guvernământ nu au făcut-o - şi nici nu au părut interesate de această temă. După cum se ştie, evaluările vor veni mai târziu, defalcate pe arii de politică publică, din partea a numeroase think tank-uri sau grupuri de interese. Nu ar fi exclus ca, în toamnă, România să aibă parte de "note" mai bune decât am anticipa, iar în acest caz meritul va aparţine în primul rând secretarilor de stat însărcinaţi cu gestionarea agendei Consiliului. Totuşi, pare bizar faptul că dinspre partidele de guvernământ (încă) nu au venit încercări convingătoare de a instrumenta această poziţie.

Este de aşteptat, apoi, ca orice dezbatere pe teme electorale - presupunând că vom avea parte de aşa ceva - să ajungă la fondurile europene, respectiv la competenţa unora şi incompetenţa celorlalţi în materie de absorbţie. După cum se ştie, europarlamentarii nu se ocupă cu aşa ceva. Probabil, însă, că mulţi vor considera că este bine să ne răsfeţe cu asemenea enunţuri, în loc să ne povestească despre chestiunile oarecum plicticoase de care chiar se vor ocupa.

N-ar fi exclus să avem parte şi de discuţii pe marginea competenţelor membrilor PE de a dezbate situaţia în privinţa democraţiei şi statului de drept în ţările membre şi, în cazul unor acţiuni formale de tip "art. 7", de a vota. În cazul puterii, ideea că a critica guvernul este sinonim cu a critica ţara ar putea face obiectul unor mesaje de campanie, cu atât mai mult cu cât s-ar armoniza cu posibila strategie de tip euroscepticism soft, descrisă mai sus. Nu ar fi destinate întregului electorat, dar ar putea contribui la mobilizarea simpatizanţilor PSD şi ALDE. Împreună, cele două subiecte ar putea constitui temele centrale ale unei naraţiuni de campanie.

PNL şi Alianţa USR-PLUS nu au lansat, până acum, discursuri consistente pe teme europene. Îşi pot asuma problematica referendumului şi pot spera că, aşteptând, dinamica pozitivă din sondaje va continua. Totuşi, convingerea că o mulţime de cetăţeni ard de nerăbdare să te voteze, chiar dacă tu nu spui nimic nou de un an şi jumătate - doi ani, ar putea face obiectul unor discuţii interesante.

În fine, pentru că scrutinul european este unul de rang secund, prin comparaţie cu cele interne, şi pentru că vor fi mai puţin relevante calităţile de orator sau cele de combatant, ar merita să privim cu atenţie şi detaşare oferta politică. În mod normal, orice partid cu pretenţii ar trebui să ne propună, pe locuri eligibile, doi-trei candidaţi pe care să ni-i închipuim - fără prea mari eforturi - în funcţia de vicepreşedinte al PE sau de preşedinte al unui comitet parlamentar important. Nu este o cerere exagerată, după cum n-ar fi exagerată aceea ca orice partid serios să poată propune, din rândurile membrilor sau apropiaţilor săi, un candidat pentru funcţia de comisar. Ultima este, însă, ceva mai exigentă. În cazul europarlamentarilor, ar fi mai complicat să le ceri anvergura pentru a deveni lider al unui grup politic, pentru că aici nu mai funcţionează algoritmul naţional. Sau, în fine, am putea cere partidelor să plaseze pe listă şi pe cineva care, dacă este rechemat în ţară, poate face faţă în funcţia de prim-ministru.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce urmează după David?

Nicolae GRECU

Ce urmează după David?

Va rămâne copilul minune din înotul românesc un star nemuritor, rece şi singur sau va fi pionul unei emulaţii atât de necesare în sportul autohton?

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Cât de eficiente sunt pieţele?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cât de eficiente sunt pieţele?

Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire. 

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.