Cum decurg alegerile la UAIC pentru alegerea rectorului. La ora 14, s-a votat în proporție de 60,1% - UPDATE
UPDATE (22:52): Tudorel Toader: “La final de mandat de Rector al UAIC! Stimati colegi, Sunt on (...)
citeste totmarti, 19.03.2024
Deşi unii comentatori vorbesc despre o „moarte” a postmodernismului american - prin revenirea romanului recent la epic, la poveste -, în realitate nu asistăm acum decît la remodelarea vechilor structuri moştenite de la Barth sau Hassan şi la reconsiderarea funcţiilor esenţiale ale ficţiunii. Reabilitarea instrumentarului epic reprezintă contribuţia estetică a „generaţiei următoare”, în interiorul căreia strălucesc deja Jeffrey Eugenides (laureat al Premiului Pulitzer în 2003) şi Jonathan Franzen (distins cu National Book Award în 2001).
Ceea ce la postmoderniştii ultimelor decenii ale secolului XX era perspectivă fragmentară şi naraţiune segmentată devine - la prozatorii actuali - arhitectură organică, îmbinată pe tiparele clasicizante ale realismului tîrziu. Povestea a căpătat consistenţă, indiciu clar că romanul, chiar în epoca „descentralizărilor”, nu poate renunţa la funcţia sa primordială, aceea de a istorisi. Jeffrey Eugenides (n. 1960), Jonathan Franzen (n. 1959) şi Donna Tartt (n. 1963) sînt, probabil, reprezentanţii cei mai importanţi ai noului val, construindu-şi succesul pe amintita abilitate de a alcătui o „istorie” semnificantă, cu început, mijloc şi sfîrşit.
Eugenides e descendentul unei familii de emigranţi greci din Detroit, fiind cunoscut, în principal, pentru două romane, Sinuciderea fecioarelor/The Virgin Suicides (1993) şi Middlesex/Middlesex (2002), ambele apărute, în traduceri româneşti, la Polirom. În pauza, de aproape zece ani, dintre opere, scriitorul (deţinător al unui MA în literatură engleză la Stanford University) a publicat povestiri, preocupările lui centrale situîndu-se acolo, ca şi în romane, în aria psihologiei identitare a celui dislocat. Middlesex poate fi citit ca saga unei familii de emigranţi greci, cu trei generaţii de protagonişti. Avem, mai întîi, „părinţii fondatori”, Eleutherios (Lefty) şi Desdemona Stephanides, doi fraţi care îşi părăsesc ţinuturile elene natale (ocupate de turci), pentru un nou destin în America. Întîmplarea (studiată în regim de fatalitate eschiliană sau sofocliană) - proiectată însă şi pe mutaţiile hormonale inversate, patologice, ale eroilor - face ca Lefty şi Desdemona să dezvolte o atracţie incestuoasă unul faţă de celălalt, finalizată cu o căsătorie neobişnuită, pe puntea vasului ce-i transportă peste Atlantic.
Legătura de sînge dintre soţi (ascunsă cu cerbicie în Statele Unite) nu îi împiedică pe protagonişti, într-o fază iniţială, să dea naştere unor copii sănătoşi, Milton şi Zoë (a doua generaţie de greci americani). Milton se căsătoreşte, în linia automatismului ancestral maladiv, cu vara sa primară, Theodora (Tessie), concepînd cea de-a treia serie de Stephanides în America, formată dintr-un băiat şi o fată (devenită mai apoi... băiat). Ace(a)sta din urmă, Calliope (mai tîrziu, Cal), naratoarea/naratorul textului, este, cu adevărat, receptoarea/receptorul „blestemului” originar, al combinaţiei defectuoase de ADN identic (provenit din consangvinizare), suferind de „sindromul deficitului de 5-alfa-reductază” ori, mai pe scurt, de hermafroditism. În Calliope se răsfrînge pedeapsa păcatului arhetipal, asemenea unei profeţii (fatidice) de oracol olimpian. Tragedia ei/lui se consumă pe falia implacabilităţii destinului (o fatum malus), întocmai ca la Oedip al lui Sofocle.
În pofida fatalităţii biologice, naratoarea/naratorul îşi proiectează drama pe un fundal jocular, lipsit de sentenţiozitatea scrierilor tragice. Iată cum arată, de pildă, „istoria” familiei lui Cal(lie), la o perspectivă succintă, dar cuprinzătoare: „Deci să recapitulăm. Sourmelina Zizmo nu era numai verişoara bunicilor mei. Era şi bunica mea. Tatăl meu era nepotul propriei sale mame (şi al propriului său tată). Pe lîngă faptul că-mi erau bunici, Desdemona şi Lefty îmi erau şi unchi şi mătuşă. Părinţii mei aveau să-mi fie veri de-ai doilea, iar fretele meu avea să-mi fie văr de-al treilea şi frate”.
O celulă închisă şi conservatoare aşadar lumea emigranţilor greci, localizată în „Middlesex” (punct geografic unde se desfăşoară naraţiunea, însă şi metaforă a dublei condiţii sexuale a personajului principal). În paralelismele simbolice găsim arta lui Eugenides. Middlesex e un roman despre „sinele” în descompunere al protagonistei, dar metafora cuprinde şi destinul colectiv, al comunităţii ca atare. Eugenides explorează, în fond, procesul de disoluţie a Lumii Vechi în Lumea Nouă. Pretextul unei astfel de analize de fineţe îl constituie, surprinzător, drama fetiţei care devine băiat.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |