Meteorologii nu sunt magicieni: prognozele „accuweather”, „iadul alb” și „cupola de foc” sunt doar instrumente pentru pierdut vremea

Este necesar să spunem „potențiale”, pentru că ultima iarnă pe care am putea să o considerăm ca având trăsături de severitate accentuate s-a produs pe la noi cu mai bine de 10 ani în urmă, în anul 2012. Cu toate acestea, subiectul rămâne de interes pentru publicul larg. Așa se face că în pragul sezonului rece își fac loc în plan mediatic o serie de subiecte meteorologice ce nu lipsesc de la un an la altul, subiecte care merită a fi disecate spre o mai corectă înțelegere a lor.

Nu putem ști cum va arăta vremea decât pentru următoarele 10 zile

Invariabil, primele comentarii apar pe subiectul de interes general: Când vin primele ninsori? Pe acest subiect se pare că meteorologii accuweather sunt mai mereu pe poziție. Vedete fără chip ale acestui domeniu, meteorologii accuweather par să aibă o capacitate neverosimilă de a prognoza cu precizie vremea chiar și cu două luni în avans. În realitate, meteorologi accuweather care să anunțe explicit așa ceva nu prea există. Ar fi cam greu ca mâna de experți meteorologi din respectiva companie din SUA să anunțe asta pentru fiecare loc de pe planetă.

Citește și: Conf.dr. Lucian Sfîcă devine colaborator al „Ziarului de Iași”. Scopul inițial: crearea de dezbateri reale și argumentate despre schimbările climatice

Există însă o pagină de intenet a acestei companii, omonimă, pe care datele modelelor de prognoză pe localități sunt afișate pe o perioadă mare de timp în viitor, chiar dacă aceste date au șanse minime de realizare. Orice jucător la loto poate teoretic să câștige lozul cel mare. Cam la fel poate să ghicească și accuweather cum va fi vremea peste 40 de zile. Ceea ce găsim pe respectivul site nu este decât o neglijență intenționată, generatoare de vizibilitate. Tot ce ar trebui să știe publicul larg este că, din punct de vedere științific, șansele de a prognoza condițiile termice pentru o perioadă mai mare de 10 zile pentru un punct fix, cu un grad decent de acuratețe științifică, sunt extrem de reduse. Iar când vine vorba de precipitații, această acuratețe este chiar și mai redusă, reducându-se mai degrabă la următoarele câteva ore sau, privind lucrurile mai optimist, zeci de ore.

Iarna apocaliptică, prezisă doar din pix, fără date în spate

Un alt cavaler teribil al apocalipsei hibernale călărește mai în fiecare an știrea despre iarna teribilă ce ne așteaptă. În anii din urmă se bănuia că actorii de pe piața energiei ar fi interesați în promovarea unor știri de acest fel. Nu știm care e rațiunea mai profundă a vehiculărilor la început sau mijloc de toamnă, dar ce știm din punct de vedere meteorologic este că estimările meteorologice sezoniere (pe termen mediu și lung) rămân în prezent un exercițiu științific ce nu poate fi oferit ca o garanție în materie de prognoză.

Citește și: Specialiști în speranță. De ce am oprit sistemul național antigrindină?

În plus, dacă este vorba despre iernile prezentului, mai toate modelele de prognoză sezonieră ce rulează la latitudini temperate indică ierni mai calde decât media multianuală. Apoi, de cele mai multe ori aceste prognoze sunt realizate la nivel lunar, doar că o lună de zile poate cuprinde alternanțe de perioade reci și calde care se anulează reciproc în valorile medii. Realitatea momentului, fie că ne place sau nu, este că pentru publicul larg, estimările despre iarna ce va veni, nu prea ajută cu nimic. Totuși, estimările de acest fel trebuie realizate și analizate în cercul științific aferent acestui domeniu, pentru că doar pe progresul în realizarea lor poate oferi în viitor șansa unor informații veridice.

Botezarea ciclonilor care nu sunt tropicali, lipsită de sens

Merită comentată și discuția despre furtunile purtătoare de nume în regiunea noastră. Nu departe de luna septembrie ne-a bântuit prin știri ne-simțitul (la noi) Zak, iar anul trecut, cam în aceeași perioadă, vedeta Ashley a iscat un iureș în societate demn de tot penibilul. Deși cu decenii în urmă doar ciclonii tropicali erau botezați pe hărți sau imagini satelitare pentru a fi urmăriți și comentați mai ușor în prognozele meteorologice, de dată ceva mai recentă s-a generalizat în diverse institute de cercetare în domeniul prognoză, la nivel național sau regional, botezarea ciclonilor de la latitudini temperate. Diferența este că un ciclon tropical poate genera pagube însemnate pe distanțe foarte mari, în timp ce ciclonii de la latitudinea noastră doar în mod excepțional își pot păstra intensitatea, spre exemplu, din vestul Europei până la noi. De aceea, folosirea în știrile de la noi, a numelor unor cicloni/furtuni din Europa Centrală sau de Vest, riscă să devină de cele mai multe ori lipsită de sens. Mai mult, în regiunea balcanică și Marea Neagră se pot dezvolta cicloni/furtuni care se pot manifesta foarte violent în regiunea României, dar cu toate acestea pot rămâne fără un nume pentru că sunt periferice marilor centre de prognoză din alte părți ale Europei.

 Conf.dr. Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este unul dintre cei mai cunoscuți climatologi din Moldova și din țară

Vortexul polar, iadul alb, dar și alte noțiuni folosite mai degrabă pentru a impresiona, precum prea invocata cupolă de foc din timpul verii, nu fac decât să completeze panoplia știrilor cu care să ne pierdem vremea. Un exercițiu sumar de educație meteorologică ne-ar feri de aceste subiecte bombastice și ne-ar permite să ne bucurăm mai mult de avantajele pe care ni le oferă prognoza meteorologică dincolo de toate limitările ei. Prognoza meteorologică nu este un glob de cristal, iar meteorologii nu sunt magicieni. Cu toate acestea, pe baze științifice, știm infinit mai mult despre viitor în meteorologie decât putem ști în orice alt aspect al vieții noastre. Vi se pare că stăpânim viitorul mai bine în ceea ce privește evoluția cursului valutar sau a valorii acțiunilor la bursă?! Sau poate despre cutremure? Rezultate la alegeri?

Publicitate și alte recomandări video