Mic breviar de presa germana

Specialistii liber-schimbisti

Primul ziar pe care l-am cumparat de data aceasta in Germania a fost Berliner Morgenpost (din 3 iulie). Motivul principal: pretul de doar 0,95 euro (mai ieftin nu-i decit tabloidul Bild, care costa 60 de centi). Materiale deosebit de interesante de citit n-am gasit, desi, daca ma gindesc bine, nu-i de colo sa afli ca in cadrul LKA (Landeskriminalamt) Brandenburg (Directia de Lupta impotriva Criminalitatii) mai lucreaza si azi 100 de fosti ofiteri Stasi (serviciul secret al RDG), dintre care doi se ocupa chiar de paza unei vile de vacanta a cancelarului Angela Merkel!

Desigur ca opinia publica, societatea civila, indeosebi cei care inainte de 1989 au avut de suferit de pe urma actiunilor Stasi, au fost cu totii oripilati de stirea dezvaluita initial de postul public nr. 1, de ARD. Pe de alta parte, pornind de la documentarul pe care l-am vazut pe postul public nr. 2, pe ZDF (14 iulie), despre renumitul constructor de rachete Wernher von Braun, vedem cum, indiferent de schimbarile de sistem, anumiti oameni – specialisti intr-un domeniu sau altul si indeobste oportunisti cad mereu in picioare precum pisicile!

Von Braun, care a lucrat ani de zile pentru nazisti, reusind chiar sa obtina prima racheta cu bataie lunga (careia nu-i lipsea decit… precizia!), a stiut sa se predea impreuna cu buna parte din echipa sa de lucru americanilor ca sa devina apoi eroul datorita caruia SUA au luat fata rusilor prin aselenizarea de acum 40 de ani! De retinut ca avansul tehnologic in materie de constructie de rachete al Germaniei naziste a fost in momentul prabusirii sale de 10 (zece) ani!

Pentru americani (ca si pentru rusi, de altfel), trecutul nazist al inginerilor si specialistilor luati prizonieri n-a mai contat mai deloc, cita vreme acestia si-au pus cunostintele si stiinta in slujba invingatorilor…

O idee buna!

Apoi, am luat Bild am Sonntag. De retinut: editiile de duminica ale marilor ziare – cum ar fi si Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung si Die Welt am Sonntag – sint niste saptaminale voluminoase, iar FAS si WAS sint pe deasupra si deosebit de substantiale! Din BamS vreau sa retin o idee demna de luat in seama si de televiziunile din Romania, de vreme ce ne asteapta si pe noi o toamna electorala importanta: in data de 13 septembrie va avea loc un duel al candidatilor pentru postul de cancelar, duel care va fi transmis simultan de patru posturi de televiziune – doua publice (ARD si ZDF) si doua private (RTL si Sat.1)!

"Economia din umbra"

In Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) din 8 iulie, un articol din paginile economice m-a surprins realmente prin stirea ca, in ultimii zece ani, la nemti s-a dublat volumul banilor in numerar aflati in circulatie! In momentul de fata, fiecare cetatean german are in medie in "buzunar" un cash de 118 euro – 6,70 euro in monede, restul in bancnote. Majoritatea nemtilor prefera in continuare sa plateasca in numerar si doar in unul din zece cazuri ei utilizeaza carti de credit ori alte moduri de plata.

Conform Bancii Federale Germane, pe piata se afla momentan bancnote in valoare de 328 de miliarde de euro. Circa 31 miliarde sint folosite la cumparaturile zilnice (de la chifle pina la benzina), intre 75 si 80 de miliarde circula in strainatate. Restul s-ar explica prin depozitarea de siguranta… "la ciorap", din care s-ar face, foarte probabil, si plati catre "economia din umbra", pentru lucrari la negru, de exemplu.

In ce ma priveste, indraznesc sa afirm ca as mai putea livra cel putin o explicatie pentru banii tinuti acasa: orice pensionar care solicita in Germania un ajutor de chirie de la stat (caz foarte des intilnit si intre sasii emigrati), trebuie mai intii sa n-aiba mai mult de, sa zicem, 5000 de euro in depozite la banca (suma exacta n-are importanta). Cum sasii – ca sa ramin la acest exemplu – au inscris in gena lor un trai economicos, ei reusesc sa stringa bani si dintr-o pensie considerata mica. Dar prin traiul lor economicos ei risca sa fie pedepsiti de sistem daca ar tine banii economisiti la banca, micsorindu-se sau chiar anulindu-se ajutorul de chirie care li se cuvine datorita pensiei mai mici. Asa ca tot ce string peste rezerva bancara admisa ei tin acasa. Tind sa cred ca multi nemti-nemti procedeaza la fel…

Un "fapt divers"

Aceeasi editie a FAZ a oferit si suplimentul "Cei mai mari 100. Firme din Germania, Europa si din lume". Dintr-un eseu dedicat firmelor de familie ("Fortareata", semnat de Georg Giesberg) rezulta ca aceste firme detinute de diverse familii au ca valori de baza responsabilitatea, sensul si identitatea, managementul acestora diferentiindu-se de cel al firmelor listate la bursa in mod esential printr-un lucru simplu de tot: pe cind cei care detin si conduc acestea din urma (investitorii/actionarii si managerii) urmaresc in primul rind cresterea continua a profitului, scopul prim al firmelor de familie este supravietuirea. Un exemplu de supravietuire jos palaria este Brutaria Hofpfisterei din Bavaria: prima atestare documentara a acesteia dateaza din hat-indepartatul an… 1331! E clar ca brutarii de la Hofpfisterei n-au cautat nicicind maximizarea profitului.

Muntele de unt

Din Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (12.07.09) mi-a ramas loc doar pentru stiruca "Intoarcerea muntelui de unt", conform careia, in ultimele luni, acesta ar fi crescut din nou si ca UE ar fi cumparat 81.000 de tone de unt – intru mentinerea pretului. Totusi, la Kaufland Herrenberg bucata de unt (cu 82% grasime si de 250 gr, nu de 200, ca la noi) cea mai ieftina costa 65 de centi. Luati de cumparati in Romania o bucata de unt similara (82%, 250 gr) pentru 2,75 lei – nu gasiti nici macar una de 200 de grame si 65% grasime!

Adevarul e ca atitea oferte si reduceri de preturi atit de dese si de substantiale ca acum n-am mai vazut de mult in Germania – de la inghetata de marca (Landliebe) de 750 gr la jumatate de pret (1,29 in loc de 2,59) pina la bicicleta redusa de la 129 la 65 de euro! Competitia dintre marile lanturi de supermarketuri precum Aldi si Lidl a dus litrul de lapte, de exemplu, la 0,48 euro! Mda, cine are bani poate profita bine de tot de criza asta!

In fine, intr-o tableta simpatica ("Preturi mici de tot"…), Nadine Oberhuber vede o problema in chestiune: "Daca magazinele nu reduc preturile doar o data, ca la soldurile de sezon, ci permanent si fara oprire, oare cind sa-mi mai cumpar legumele, laptele si iaurtul? Doar o data pe luna, la sfirsitul ei, mai exact, pentru ca atunci totul va fi mai ieftin decit la inceputul ei? Sau doar o data pe trimestru?" De, (auto)ironii nemtesti pe timp de criza.

Publicitate și alte recomandări video