Mica, dar hotărâtoarea Unire de la 24 ianuarie 1859
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 16.01.2021

Advertorial

Mica, dar hotărâtoarea Unire de la 24 ianuarie 1859

GALERIE
Traian Dobre
  • Traian Dobre
- +

Deşi istoria nu prea mai este punctul forte al generaţiilor tinere, în ceea ce mă priveşte întotdeauna am fost mândru că în urmă cu 156 de ani a existat o zi de 24 ianuarie. Consider că niciun interviu tip sondaj de stradă nu ar trebui să prindă pe picior greşit vreun român căruia i se pune întrebarea: “Ce sarbatorim la 24 ianuarie?”. 

Am constatat încă de dimineaţă că a început asaltul imaginilor tricolore şi a portretelor lui Cuza. La tv sau pe facebook, toata lumea se simte datoare să demonstreze că nu a uitat de Ziua Unirii.

Aşadar, ce se întâmpla de fapt la 24 ianuarie 1859? Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Ţării Româneşti la presiunea poporului, după ce la începutul aceleiaşi luni fusese ales domn în Moldova. Condiţiile prielnice pentru o asemenea dublă alegere fuseseră însă create anterior, mai exact, odată cu mişcările de la 1848, când printre altele se începea unificarea vamală prin desfiinţarea Vămii din Foşcani. Ulterior situaţia politică în Europa s-a dovedit  favorabilă. Puterile vestice aveau nevoie de un punct de sprijin împotriva Rusiei şi Austro-Ungariei. Paradoxal, mai greu de convins au fost moldovenii, aici existând un puternic curent ce se împotrivea unirii, pornind de la temerea decăderii Iaşiului în cazul mutării capitalei la Bucureşti.

Totuşi, în urma Convenţiei de la Paris din 1858 puterile europene acceptau o  unire formală a principatelor, care urmau să aibă guverne diferite şi unele instituţii comune. Numirea lui Cuza ca domnitor atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească a fost practic o găselniţă tehnică, prin care românii forţau prevederile Convenţiei, realizând o unire personală. La acel moment, atât Austria cât şi Imperiul Otoman au reacţionat imediat, dar au dat ocazia diplomaţiei române să îşi trăiască perioada de glorie, finalizată tot la Paris cu recunoaşterea internaţională.

Abia apoi a început procesul de unire propriu-zis. Unitatea politică şi instituţională, reuşindu-se în 1862 prin unificarea Parlamentului şi Guvernului. Totuşi, denumirea de România şi o constituţie am avut abia în 1866, după abdicarea lui Cuza şi urcarea pe tron a principelui Carol I.

Cum nici Roma nu a fost construită într-o singură zi, nici Unirea nu s-a realizat cu efortul unui singur om. De fapt, pentru ţara noastră orice unire, mică sau mare, a fost întotdeauna opera aceluiaşi personaj colectiv: românii. Aşa că m-aş bucura să-i văd pe românii noştri, indiferent unde se află, strânşi într-o mare Horă a Unirii, a oamenilor pentru oameni, egali în dragostea lor pentru ceea ce noi numim, România.

La mulţi ani, români! La mulţi ani, unire!

Ing.dr.ec Traian Dobre



© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Primăvara din ianuarie

Nicolae GRECU

Primăvara din ianuarie

Pericolul de îngheţare şi pericolul de carantină pun în primejdie desfăşurarea Ligii I conform graficului.

Filmuletul zilei

opinii

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Eugen MUNTEANU

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Unul dintre cei mai proeminenţi promotori ai „corectitudinii politice”, ideologie larg răspândită în mediile academice şi în mass media occidentale, este lingvistul american Noam Chomsky. O parte din ideile sale politice sunt analizate în articolul de faţă.

Dar cine „le are cu Biserica”?

pr. Constantin STURZU

Dar cine „le are cu Biserica”?

Acum o lună, mai exact pe 16 decembrie, au fost publicate rezultatele unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române. Desfăşurată sub titulatura „Barometrul vieţii religioase”, cercetarea vine să evidenţieze şi ce impact a avut, din perspectivă religioasă, 2020 (anul „pandemic”) asupra populaţiei. 

Filozofie coruptă

arh. Ionel OANCEA

Filozofie coruptă

Într-o viziune grosolană despre normalitate se poate aprecia că administraţia comunistă era mai funcţională ca cea de astăzi. Pentru obţinerea unui act administrativ puteai merge la audienţe la diverşi tovarăşi cu funcţii dispuşi, de regulă, să te asculte. Dacă nu, existau cel puţin două chei universale capabile să facă minuni, pachetul de Kent sau de cafea naturală. Ajuta, la fel de mult, nepotismul, cunoştiinţele, bunii amici din lanţul slăbiciunilor atât de bine surprins în celebra schiţă a lui Caragiale.

pulspulspuls

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

După ce l-a acuzat lumea că a plecat din Casa Pătrată cu gentoiul burduşit de like-uri şi urmaritori ai paginii oficiale de Facebook a instituţiei, îndensând totul apoi pe pagina lui de polkitician, iacătă că nea Măricel, fostul şef de judeţ, mai vbine cu o surpriză, şi tot în spaţiul virtual. 

Caricatura zilei

Mușchi

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.