Mica, dar hotărâtoarea Unire de la 24 ianuarie 1859
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

sambata, 08.05.2021

Advertorial

Mica, dar hotărâtoarea Unire de la 24 ianuarie 1859

GALERIE
Traian Dobre
  • Traian Dobre
- +

Deşi istoria nu prea mai este punctul forte al generaţiilor tinere, în ceea ce mă priveşte întotdeauna am fost mândru că în urmă cu 156 de ani a existat o zi de 24 ianuarie. Consider că niciun interviu tip sondaj de stradă nu ar trebui să prindă pe picior greşit vreun român căruia i se pune întrebarea: “Ce sarbatorim la 24 ianuarie?”. 

Am constatat încă de dimineaţă că a început asaltul imaginilor tricolore şi a portretelor lui Cuza. La tv sau pe facebook, toata lumea se simte datoare să demonstreze că nu a uitat de Ziua Unirii.

Aşadar, ce se întâmpla de fapt la 24 ianuarie 1859? Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Ţării Româneşti la presiunea poporului, după ce la începutul aceleiaşi luni fusese ales domn în Moldova. Condiţiile prielnice pentru o asemenea dublă alegere fuseseră însă create anterior, mai exact, odată cu mişcările de la 1848, când printre altele se începea unificarea vamală prin desfiinţarea Vămii din Foşcani. Ulterior situaţia politică în Europa s-a dovedit  favorabilă. Puterile vestice aveau nevoie de un punct de sprijin împotriva Rusiei şi Austro-Ungariei. Paradoxal, mai greu de convins au fost moldovenii, aici existând un puternic curent ce se împotrivea unirii, pornind de la temerea decăderii Iaşiului în cazul mutării capitalei la Bucureşti.

Totuşi, în urma Convenţiei de la Paris din 1858 puterile europene acceptau o  unire formală a principatelor, care urmau să aibă guverne diferite şi unele instituţii comune. Numirea lui Cuza ca domnitor atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească a fost practic o găselniţă tehnică, prin care românii forţau prevederile Convenţiei, realizând o unire personală. La acel moment, atât Austria cât şi Imperiul Otoman au reacţionat imediat, dar au dat ocazia diplomaţiei române să îşi trăiască perioada de glorie, finalizată tot la Paris cu recunoaşterea internaţională.

Abia apoi a început procesul de unire propriu-zis. Unitatea politică şi instituţională, reuşindu-se în 1862 prin unificarea Parlamentului şi Guvernului. Totuşi, denumirea de România şi o constituţie am avut abia în 1866, după abdicarea lui Cuza şi urcarea pe tron a principelui Carol I.

Cum nici Roma nu a fost construită într-o singură zi, nici Unirea nu s-a realizat cu efortul unui singur om. De fapt, pentru ţara noastră orice unire, mică sau mare, a fost întotdeauna opera aceluiaşi personaj colectiv: românii. Aşa că m-aş bucura să-i văd pe românii noştri, indiferent unde se află, strânşi într-o mare Horă a Unirii, a oamenilor pentru oameni, egali în dragostea lor pentru ceea ce noi numim, România.

La mulţi ani, români! La mulţi ani, unire!

Ing.dr.ec Traian Dobre



© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cu primarul Mihai Chirica la Zoiosu’

Toni HRIŢAC

Cu primarul Mihai Chirica la Zoiosu’

Primarul foloseşte resursele patrimoniale şi juridice ale primăriei ca să-şi gestioneze destinul politic.

Filmuletul zilei

opinii

Dezastru de sărbători

Alexandru CĂLINESCU

Dezastru de sărbători

Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

Marte

Neculai SEGHEDIN

Marte

Aşa cum românii au aşteptat în zadar sosirea americanilor (au venit, ce-i drept, dar cam târziu!), aşa şi pământenii au aşteptat invazia marţienilor până când s-au plictisit şi atunci au trimis ei diverşi emisari către planeta vecină.

De ce romanul? (I)

Nicolae CREŢU

De ce romanul? (I)

A trecut de mult vremea întrebării simptomatic reluate pe atunci „De ce nu avem roman?”. În zilele noastre mai că-ţi vine să (te) întrebi, în faţa producţiei de titluri, altceva: dar oare chiar avem atât de mulţi romancieri? Asta, înainte de a-i citi? După lectură, schimbând ceea ce e de schimbat: oare cum s-o fi explicând iluzia atâtor „romancieri” despre ceea ce scriu ai? Pentru că, la drept vorbind, proporţia de autentice romane din „avalanşa” editorială readuce percepţia realităţii la adevărata şi onesta ei măsură.

pulspulspuls

Mărirea şi decăderea lui Mihăiţă vodă Chirica: cine i-a tras scatoalca ce l-a dat jos de pe cal?

Mărirea şi decăderea lui Mihăiţă vodă Chirica: cine i-a tras scatoalca ce l-a dat jos de pe cal?

Una bucăţică de analiză politico-mondenă de Bahlui pe ziua de azi, stimaţi telespectatori, dacă tot e ziua Izvorului Tămăduirii, sărbătoare cu cruce roşie.

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.