Pantofii lui Michael Jackson, analizați științific de un cunoscut universitar al Politehnicii ieșene. Vedeta are brevet pentru ei
În ce constă, de fapt, brevetul lui Michael Jackson? Este vorba de niște pantofi speciali care se fixează de podea și permit artistului să se încline în față până la un unghi de 45⁰, ca și cum gravitația nu ar mai acționa.
Cine a văzut (dar cine nu a văzut?) clipul Smooth Criminal, din 1988, al lui Michael Jackson, de pe albumul Bad, își amintește cum, la un moment dat, cântărețul, alături de alți dansatori, se apleacă în față, menținându-și corpul drept, înclinat la 45⁰, fără niciun element de susținere. Dacă vreți să aflați secretul, atunci deschideți Google Patent Search și dați căutare după numărul US5,255,452. Veți da peste brevetul american intitulat Method and means for creating anti-gravity illusion (Metodă și mijloace pentru crearea iluziei antigravitaționale). Inventatorii sunt Michael J. Jackson din Los Angeles, alături de Michael L. Bush și Dennis Tompkins, ambii din Hollywood, California. Cererea a fost depusă la 29 iunie 1992, iar brevetul a fost obținut la 26 oct. 1993, o perioadă de timp extrem de scurtă față de anii îndelungați pe care îi petrec inventatorii români în așteptarea brevetului care le asigură protecția națională asupra invenției nou create. Titularul brevetului este Triumph International Inc. din Los Angeles, firma care gestionează brandul Michael Jackson. Documentația de brevetare a fost elaborată de o casă de avocatură, Drucker and Sommers, ai cărei fondatori sunt, evident, avocați, dar având la bază studii de inginerie, Morley I. Drucker fiind absolvent de inginerie chimică la Massachusetts Institute of Technology, iar Howard N. Sommers finalizând studii de inginerie electrică la Case Institute of Technology.
În ce constă, de fapt, brevetul lui Michael Jackson? Este vorba de niște pantofi speciali care se fixează de podea și permit artistului să se încline în față până la un unghi de 45⁰, ca și cum gravitația nu ar mai acționa. Acești pantofi aveau două particularități. Prima consta în niște degajări în formă de V, practicate în tocul pantofului, în partea din față, dinspre vârf. În anumite locuri de pe suprafața scenei erau executate niște găuri, prin care erau ridicate, la anumite momente, niște tije care prezentau un cap semisferic. Pantofii se prindeau de aceste tije, deoarece scobiturile din tocuri aveau și un umăr de care se sprijinea capul semisferic. Această legătură se făcea prin glisarea pantofului pe suprafața scenei până când tijele intrau în scobiturile în formă de V. Din acel moment artiștii se puteau înclina în față, prin forța mușchilor gambei și ai spatelui. Aici intervenea a doua particularitate a pantofilor. Aceștia prezentau un soi de hamuri care se legau de gleznele dansatorilor. Aceste hamuri erau acoperite de celebrele șosete albe ale megastarului. Oricum, chiar și așa, mișcările antigravitație devenite celebre după difuzarea clipului Smooth Criminal nu sunt la îndemâna oricui, fiind necesară o foarte bună condiție fizică pentru a pune în valoare pantofii miraculoși.
Brevetul lui Michael Jackson cuprinde, ca orice brevet de invenție, și un studiu bibliografic, din care trebuie să rezulte care era nivelul cunoașterii în domeniu la data depunerii cererii respectivului brevet de invenție, studiu care să arate că invenția satisface în mod simultan trei cerințe fundamentale: noutate, fezabilitate și progres tehnic. Întâi, în cadrul acestui studiu, se face referire la un sistem (nebrevetat) de curele și cabluri care permiteau artiștilor să aibă diverse poziții care să pară că sfidează gravitația. Apoi, se prezintă un brevet american din anul 1991, care are ca obiect niște pantofi pentru astronauții care lucrează în condiții de microgravitație, în stațiile spațiale. Astfel, acești pantofi prezintă pe tălpi niște discuri care pătrund într-un canal practicat într-o șină care este prinsă de ceea ce, convențional, în imponderabilitate este considerată ca fiind podeaua, aceasta fiind și vopsită într-o anumită culoare. În aceste condiții, astronautul poate lucra într-o poziție ortostatică. În fine, studiul bibliografic include tot un brevet american, dar din 1915, brevet care pare să confirme acea butadă care spune că inventatorul este, de fapt, un om leneș, iar asta din cauza faptului că invențiile au ca obiect soluții tehnice care urmăresc diminuarea efortului uman, ceea ce ne dorim cu toții, fie că recunoaștem, fie că nu. Astfel, respectivul brevet se referă la un fel de ghete din cauciuc ce pot fi descălțate fără ca posesorul să se aplece, deci fără să le atingă cu mâinile. Ghetele aveau un soi de agățători în scobitura tălpii, care intrau în contact cu o piesă conjugată prinsă rigid de o placă fixă. Ce-i drept, nebeneficiind de brevetul american din 1915, câți dintre noi, când eram copii, pentru a ne descălța mai rapid, nu am călcat pe ștaiful pantofilor, însă doar atunci când scăpam de ochiul vigilent al mamelor?
Dar cine erau cei doi co-autori ai brevetului semnat de Michael Jackson? Dennis Tompkins și Michael Bush erau doi designeri din Los Angeles, cunoscuți mai ales pentru munca lor de creatori de costume pentru Michael Jackson din 1985 până în 2009. De asemenea, au creat ținute pentru Britney Spears și Elizabeth Taylor, cu toate că cele două personaje nu au absolut nimic în comun, în afară de cei doi designeri, bineînțeles. Tompkins și Bush au creat pentru Jackson, la cea de-a 63-a ediție a Premiilor Oscar de pe 25 martie 1991, jacheta din lână crem acoperită cu mărgele albe, cu rever și banderolă acoperită cu perle artificiale și cristale Swarovski negre pătrate. De asemenea, au mai creat mănușa împodobită cu cristale, precum și jacheta neagră cu detalii roșii, cu broșă cu strasuri, semnată B&W de către bijutierii Butler & Wilson, purtată de Michael Jackson la Casa Albă pe 5 aprilie 1990.
Este interesant faptul că atât Michael Jackson, cât și cei doi amici ai săi designeri știau diferența dintre dreptul de autor și dreptul de proprietate industrială. Asta înseamnă să ai cultura proprietății intelectuale! Adică, pentru compozițiile sale geniale, marele artist nu trebuia să depună nicio cerere, nimănui, pentru a i se recunoaște calitatea de autor și drepturile aferente, pe când, pentru drepturile legate de pantofii de dans cu niște banale scobituri în tocuri a trebuit să facă o descriere și să înainteze o cerere Oficiului American de Brevete și Mărci.
Și nici măcar nu erau niște pantofi frumoși!
Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic și prorector la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
Publicitate și alte recomandări video