Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Micul Moth oglindit în lacul Putin

GALERIE
Cristina Danilov
  • Cristina Danilov
- +

Putin nu este paranoic, chiar dacă bucătarul e nevoit să-i guste zilnic, în prezenţa sa, supa, este un psihopat narcisist bine conturat, cu o nevoie profundă de atenţie şi admiraţie excesivă, cu o lipsă a empatiei pentru ceilalţi, centrare exagerată pe propria persoană, în detrimentul sau cu preţul suferinţei celor din jur. Dacă este ghidat de o astfel de tulburare, Putin, ignorând conştient consecinţele pe termen lung ale acţiunilor sale, poate fi un înfricoşător duşman, pentru că, pentru el, războiul este o misiune sacră. Iar el este, fireşte, salvatorul omenirii, cu pieptul gol, în ger, călare pe un urs siberian.

Povestea lui Vladimir Putin, pornind dintr-o familie modestă, lângă o mamă ce avea să-şi piardă doi dintre fii, a fost alimentată permanent de propaganda rusă din mass-media occidentală care s-a concentrat pe modestia, simplitatea şi capacităţile lui intelectuale după ce a preluat frâiele Rusiei. În cartea autobiografică a lui Putin, Ot Pervogo Litsa (rom. La persoana întâi) bazată pe interviuri, se vorbeşte despre începuturile umile, printre care cei dintâi ani ai vieţii petrecuţi într-un apartament modest din Leningrad. Până în clasa a cincea, era unul dintre puţinii elevi care nu fusese cooptat încă în organizaţia locală de pionieri, asta nu pentru că se opunea sistemului, ci, pur si simplu, din cauza comportamentului său indisciplinat. Înţelegerea ambiţiilor sale geopolitice ne oferă, însă, posibilitatea să conturăm mentalitatea unui fost spion sovietic dornic să manipuleze politica mondială în ultimele două decenii în timp ce încearcă să construiască un nou imperiu rus.

Ştim că Putin a lucrat ca funcţionar în serviciile de spionaj, la sfârşitul anilor 1980 în Dresda, din estul Germaniei. Ne punem întrebarea dacă nu cumva chiar de atunci, când Vladimir era tânăr şi modest, nu s-a construit meticulos, pas cu pas, omul-instrument Putin, prin care cercul de oligarhi şi servicii secrete formate în jurul preşedintelui rus Boris Elţin aveau să-şi asigure, pentru viitor, un statut de forţă, inclusiv financiar. Răspunsul ni l-a oferit analistul politic Maxim Katz, care a dezvăluit documente desecretizate conform cărora Putin era, într-adevăr, o piesă modestă în serviciile de spionaj şi purta numele de cod „Moth” - un nume pe care l-ai da mai degrabă unui purceluş de Guineea, decât fiorosului urs al Siberiei. Spionul cu servietă, Moth, se putea lăsa, deci, transformat în liderul Putin cu uşurinţă de superiorii lui pe principiul ordinul nu se discută, ordinul se execută.

Teoriile lui Katz sunt doar câteva dintr-un set de teorii ale analiştilor ruşi şi internaţionali care se alătură unei căutări globale de descifrare a psihologiei lui Vladimir Putin, în mare parte necunoscută pe scena mondială de peste două decenii - un preşedinte care se pregăteşte pentru un conflict militar cu Occidentul. Întrebarea e: cât Moth a mai rămas intact în Vladimir Putin?

Într-un articol pentru revista britanică UnHeard, strategul geopolitic, Harald Malmgren, îşi împărtăşeşte observaţiile despre Putin, în urma unei declaraţii care i-a atras atenţia în mod deosebit. Vladimir Putin se pare că i-a spus lui Malmgren că „numai frica poate uni părţile adverse”. Acesta este exact argumentul pe care îl foloseşte Putin acum şi pare că jubilează. Ideea că şi-ar determina adversarii să se unească între ei din frică, şi nu din opinii şi afinităţi politice, părea, mărturiseşte acesta, să-l entuziasmeze pe liderul rus.

Experţii occidentali subliniază adesea ideea că Putin se consideră o mare figură istorică - un Napoleon contemporan, iar unii compară cele două personaje ţinând cont de statura lor fizică. Putin are aceeaşi înălţime ca Napoleon. Adică 1,67 cm. E emoţional implicat în recuperarea fostei puteri istorice a Rusiei asupra vecinilor săi, chiar şi când simte că pălăria e mare, nu cedează, forţează nota. Mai precis, asta presupune că daunele pe care Rusia şi poporul rus le-ar putea suferi ca urmare a unui război contează pentru el prea puţin, mai puţin decât teama faţă de un viitor în care imaginea sa şi puterea sa ar avea de suferit. Între cele două alegeri nu există tertium non datur. Motivaţia restabilirii unui imperiu trecut include obsesia lui faţă de capitala ucraineană Kiev. Este imaginea obsesivă a Kievului ca fiind oraşul „vândut” Occidentului, un fel de forţă a întunericului care a transformat capitala Ucrainei într-o fiară împotriva Rusiei, adică a lui. Putin luptă, în povestea sa, cu forţele răului, nu cu o capitală europeană.

De aceea, fără operaţiunea militară din Ucraina, Putin crede că nu va deveni niciodată un împărat ca Napoleon. E, în interiorul său, profund motivat: nu doar din cauza vanităţii sale nemărginite (a se citi fără limite), ci şi din cauza vârstei lui care nu-i mai permite să amâne, să nu uităm, totuşi, că împlineşte 70 de ani în octombrie. Putin, scrie Le Monde, „este conştient că este muritor şi vrea să lase o moştenire, în conformitate cu ceea ce consideră el că este misiunea sa istorică”.

Dacă urmărim mesajele lui Putin de-a lungul timpului vedem că sunt neschimbate în propaganda sa: Occidentul este duşmanul Rusiei, făcând tot ce poate pentru a-l discredita. Preşedintele rus se vede tocmai ca eroul din legende care trebuie să învingă balaurul (SUA sau NATO) şi îşi protejează mama, adică pământurile pe care le-a avut Mama Rusie cândva. Mama sa, Maria Ivanovna, aşa cum am spus, a pierdut doi fii, Vladimir însă şi-a propus să vindece rana mamei din trecut, într-un mod simplu, redând Rusiei fiii ei pierduţi, sub forma teritoriilor. Pare aici o cheie de descifrare a personalităţii lui Putin, un complex Oedip bine definit şi care se manifestă, nociv, la maturitate. Îi redă fiii, ucigând alţi fii…

Mass-media e axată pe ideea că liderul rus ar suferi de paranoia. Interesantă este observaţia lui Josh Cohen: „Dacă narcisismul primar este structural şi necesar”, explică psihanalistul Cohen, „şi este, practic, investiţia noastră în propria noastră autoconservare, narcisismul secundar implică trăsături şi obiceiuri specifice de caracter - vanitate, infatuare, superioritate, toate mascând, de fapt, inadecvarea”.

Putin nu este paranoic, chiar dacă bucătarul e nevoit să-i guste zilnic, în prezenţa sa, supa, este un psihopat narcisist bine conturat, cu o nevoie profundă de atenţie şi admiraţie excesivă, cu o lipsă a empatiei pentru ceilalţi, centrare exagerată pe propria persoană, în detrimentul sau cu preţul suferinţei celor din jur. Dacă este ghidat de o astfel de tulburare, Putin, ignorând conştient consecinţele pe termen lung ale acţiunilor sale, poate fi un înfricoşător duşman, pentru că, pentru el, războiul este o misiune sacră. Iar el este, fireşte, salvatorul omenirii, cu pieptul gol, în ger, călare pe un urs siberian.

Mizând pe patriotismul său cu care defilează, Putin rămâne concentrat, după cum vedem, pe obiectivul de a redefini harta geopolitică în termenii săi. Complexul Oedip funcţionează. Harta e un puzzle, pui ceea ce lipseşte, dar modestul funcţionar cu servietă, Moth, nu foloseşte piesa potrivită. Îl derutează, poate, fascinaţia faţă de construcţia numită Vladimir Putin, oglindită în lacul cu acelaşi nume, în care plutesc mii de victime ale propriei sale vanităţi.

Cristina Danilov este psiholog

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri